Este un fapt pozitiv, ca Fondul Monetar International a impus drept o conditie pentru aprobarea acordului stand-by cu România prezentarea proiectului de buget pe 2002 în luna octombrie a acestui an. în acest fel, România are o perspectiva bugetara clara înainte de începerea anului 2002. De asemenea, tot FMI a reusit sa convinga guvernul României ca nu poate lupta împotriva inflatiei marind deficitul bugetar. Ne pare rau ca la începutul acestui an, când noi am sustinut acest punct de vedere, guvernul nu a fost de acord cu el si în consecinta, inflatia pe 2001 va fi cu peste 5 puncte procentuale mai mare decât cea prevazuta.

Din pacate România a demonstrat din nou ca ia o masura economica buna numai daca este "convinsa" de cineva din afara.

Daca bugetul pe anul 2002 raspunde cerintelor de reducere a inflatiei, acesta cuprinde însa masuri de politica fiscala pe care nu le putem agrea.

• în primul rând, se continua practica de majorare si introducere de noi impozite, cum sunt, de exemplu, impozitul pe terenurile agricole mai mari de 10ha, majorarea impozitului pe profitul exportatorilor.
• în al doilea rând, se mentine practica nociva a fondurilor speciale constituite atât în afara bugetului, cât si în buget, care favorizeaza coruptia si accentueaza imaginea de incertitudine si haos fiscal în România, de încalcare a celor mai elementare principii bugetare.
• în al treilea rând, guvernul continua sa întârzie adevarata reforma fiscala, al carei obiectiv principal trebuie sa fie reducerea poverii fiscale pe veniturile din munca si din capital, concomitent cu impozitarea la standarde international acceptate a exploatarii resurselor energetice ale României, în mod special a titeiului si gazelor naturale, dar si a altor resurse cum sunt: materiile prime pentru ciment, soda, precum si impozitarea poluatorilor.
• în al patrulea rând, guvernul nu actioneaza suficient pentru o administrare eficienta a impozitelor existente si pentru reducerea evaziunii fiscale, având ca rezultat o politica fiscala vicioasa: pe de-o parte, guvernul încaseaza venituri mici la impozite mari, pe de alta parte, guvernul introduce noi si noi impozite sau le mareste pe cele existente, pentru a-si asigura minimum de venituri necesare.
• în al cincilea rând, veniturile bugetului, atâtea câte exista, sunt  risipite pe cheltuieli mari generate de datoria publica, care desi este mica, a fost contractata la costuri excesive, pe o administratie publica supradimensionata si ineficienta, pe programe de investitii sociale, de care beneficiaza în special societatile comerciale apropiate puterii si nu oamenii aflati în saracie.

în concluzie, bugetul pe anul 2002 va favoriza în continuare coruptia din România, tendinta de amplificare a afacerilor în zona gri a economiei, cu efecte negative pentru standardul de viata al cetatenilor.