Partidul National Liberal a sustinut permanent, prin vocea liderilor sai, ca reusita reformei economice depinde în mod esential de succesul procesului de privatizare. în ciuda statisticilor optimiste, evenimentele din ultimele luni demonstreaza incapacitatea Guvernului de a derula procesul de privatizare în conditii de credibilitate si transparenta. Demonstratiile de la Resita, esecul privatizarii combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, tentativa de a privatiza pe cai ocolite combinatul ALRO Slatina sunt doar câteva exemple în favoarea celor afirmate mai sus.

Observând modul de aplicare al programului de guvernare în ceea ce priveste privatizarea, PNL considera necesar, sa atraga atentia asupra ritmului extrem de lent al privatizarii desfasurate în acest an. Mai mult, asa cum a constat si presa, în spatele fiecarui exemplu de privatizare de proportii (SIDEX si ALRO), în spatele intentiei dinamizarii acestui proces, sunt sesizabile abateri majore de la transparenta, legalitate si corectitudine, vorbindu-se de "privatizari mascate, pe sub masa pe sest".

Credem, de asemenea, ca analizele noastre - ale specialistilor PNL în domeniul privatizarii - trebuie facute cunoscute publicului - momentul actual ridicând multe semne de întrebare în legatura cu cadrul institutional si legislativ al privatizarii si procedurilor aplicate, iar toate acestea se constituie într-o veritabila piedica în realizarea intentiilor guvernului, pe care tocmai le-am salutat.

1. înlocuirea FPS cu APAPS înca nu a demonstrat aducerea unui element calitativ nou procesului de privatizare în România, din punct de vedere legislativ si al dinamizarii acestuia asa cum s-a promis prin programul de guvernare. Numeric, privatizarile semnificative ale anului 2001 sunt putine si mai toate au ridicat probleme de transparenta si credibilitate.

2. Asa zisa descentralizare a procesului de privatizare cu scopul declarat al accelerarii acesteia, prin resubordonarea a sute si sute de societati comerciale ministerelor economice (reglementând domeniile industriei, transportului, lucrarilor publice, agricultura si turism) - ceea ce ne aduce dintr-un anumit punct de vedere înainte de Legea 15 din sept. 1990 - a servit mai mult intereselor clientelare ale partidului de guvernamânt.

3. Desi prin crearea APAPS s-a vorbit despre eficientizarea procesului de privatizare prin debirocratizare, profesionalism si coerenta, observam ca un minister care si-a resubordonat societati comerciale în scopul accelerarii privatizarii si-a creat noi structuri institutionale (ex. Oficiul de privatizare si participatii în domeniul industriei), care complica procesul si consuma resurse de privatizare.

4. In procesul de privatizare numarul institutiilor si palierelor de decizie s-au multiplicat, în prezent, în afara de Guvern si APAPS fiind implicate numeroase ministere economice si structuri de privatizare proprii ale acestora.

5. Legea bugetului pe 2001 omite sa precizeze expres destinatia sumelor provenite din privatizare creându-se posibilitati implicite de utilizare neproductiva a unor fonduri obtinute din privatizare tot de catre societati la care statul este actionar majoritar.

6. Toate acestea, inclusiv statutul APAPS creeaza o perceptie îngrijoratoare ca termenul finalizarii marii privatizari în România este amânat sine die. Sintagma "administrarea participatiunilor statului" din titulatura APAPS are mai putine conotatii de administrare eficienta a acestora cât mai ales intentia de a mentine în economie un sector de stat extins prin care amestecul politicului în economie sa se manifeste pregnant si chiar perpetuu.

7. Acest ultim aspect, cu tot regretul nostru, scoate în evidenta natura mai profunda a unor pozitii si preocupari ale partidului de guvernamânt fata de proprietate, initiativa privata, combaterea coruptiei din sectorul de stat si public, administrarea bunului public. Actul de guvernare, în ciuda aparentelor, perpetueaza sectorul de stat, stavileste initiativa privata, favorizeaza centralizarea si întarirea deciziilor administrative.