(Programul de guvernare al PNL) Obiective

Cresterea economica sanatoasa, prin formarea unei economii de piata deschise si competitive care sa conduca la dezvoltarea clasei de mijloc constituie principalele obiective ale programului de guvernare al PNL.

în acest scop în viitorii 4 ani, Guvernul va trebui sa urmareasca, cu prioritate, urmatoarele obiective-mijloc:

• dezvoltarea sectorului privat;
• realizarea deplina a libertatii economice si a competitiei;
• atingerea si mentinerea stabilitatii economice;
• accesul la educatie si la sistemele de asigurari sociale si de sanatate;
• schimbarea rolului statului;
• dezvoltarea rurala

Directiile prioritare ale PNL privind dezvoltarea economica în perioada 2001-2005 se înscriu, în general, pe linia unui scenariu de tip restructurant, care prevad:

• continuarea deschiderii economice a tarii;
• stimularea resurselor catre investitii în sectoare ce asigura crestere durabila, respectiv: infrastructura fizica, educatie, cercetare si transfer tehnologic;
• atragerea capitalului strain prin cresterea stabilitatii si credibilitatii mediului de afaceri intern;
• alinierea treptata a sistemului institutional la standardele celui european.

tinând cont de reperele stabilite în Strategia de Dezvoltare Economica a României pe Termen Mediu, inclusiv în Strategia de Dezvoltare Durabila a României, pentru perioada 2001-2005, programul PNL are în vedere:

• dezvoltarea infrastructurii fizice si sporirea cheltuielilor în educatie si cercetare. mentinerea controlata a deficitului bugetar de pâna la  -3%  -2,8% din PIB;
• cresterea ratei investitionale pâna la valori situate în jurul 30% din PIB cu efecte pozitive asupra productivitatii;
• acumularea unei datorii externe de pâna la 36% din PIB, cu conditia focalizarii împrumuturilor pe investitii în infrastructura fizica.

Principiile liberale fundamentale din care deriva masurile concrete de transformare liberala sunt:

Libertatea politica si economica a individului - prin garantarea drepturilor sale fundamentale si a proprietatii private.

Egalitatea sanselor - ce ofera tuturor persoanelor de a se manifesta în libertate atât timp cât nu încalca libertatea celorlalti.

Piata - organizarea productiei pe baza proprietatii private si schimburilor libere de proprietate este superioara organizarii bazata pe privilegii (monopol) si finantare coercitiva (impozite) sau ascunsa (inflatie).

Statul puternic - ce garanteaza libertatile individuale (de exprimare, de asociere si non-asociere, de a alege o ocupatie, de a dispune de proprietate si de a exercita antreprenoriatul, de a avea acces la educatie, sanatate, protectie împotriva batrânetii si somajului), respectiv posibilitatea de functionare a pietei prin protejarea proprietatii private, asigurarea respectarii regulilor statului de drept si protejarea împotriva oricarei agresiuni interne sau externe.

Pornind de la aceste principii, actiunea guvernamentala trebuie sa aiba la baza urmatoarele tinte:

• descentralizarea deciziilor privind dezvoltarea, colectarea si alocarea resurselor financiare;
• refacerea structurii normale a proprietatii private;
• stimularea economisirii si a proceselor investitionale;
• stimularea comportamentului cautator de profit si descurajarea comportamentelor care urmaresc exploatarea privilegiilor (spargerea simbiozei birocratie - afaceri).

Consideratii generale

PNL are în vedere 3 cai principale de actiune publica:

1. Reforma institutionala;
2. Reforma economica;
3. Reforma educationala.

Reforma institutionala, economica si educationala urmaresc corectarea mecanismelor interventioniste de alocare a resurselor (generatoare de risipa si ineficienta), acordând importanta primordiala pietei si încurajarii acumularii de capital.

Trei conditii sunt necesare pentru o alocare eficienta a resurselor si acumularea de capital:

• expansiunea proprietatii private;
• garantarea libertatii schimbului de proprietate;
• moneda sanatoasa.

Procesul de integrare politica, juridica si economica a României în Uniunea Europeana în urmatorii 8-10 ani obliga Guvernul si toate partidele politice democratice la o regândire a unor functii ale autoritatilor publice si la întarirea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

în acest sens, Guvernul va analiza si va propune Parlamentului modificarea Constitutiei României, în legatura cu:

• garantarea proprietatii private;
• delimitarea la minim a proprietatii publice;
• alegerea Presedintelui României de catre Parlament;
• introducerea scrutinului uninominal pentru Senat si Camera Deputatilor;
• cresterea normei de reprezentare pentru senatori si deputati;
• participarea Presedintelui la sedintele Guvernului exclusiv în domeniul politicii externe, apararii si asigurarii ordinii publice;
• delimitarea competentelor celor doua Camere ale Parlamentului (aprobarea bugetului de stat numai de catre Camera Deputatilor, numirea ambasadorilor de catre Presedinte cu avizul Senatului, organizarea anchetelor parlamentare si audierilor numai la Senat);
• revizuirea art.69 din Constitutia României cu privire la imunitatea parlamentara;
• clarificarea delegarii legislative, în sensul reglementarii exprese si limitative a cazurilor în care ordonantele de urgenta pot fi emise;
• posibilitatea Curtii Constitutionale de a se sesiza din oficiu ori în cazul unei exceptii de neconstitutionalitate, cu privire la neconstitutionalitatea unei legi sau a unui act normativ emis de Guvern si de a stabili obligativitatea Parlamentului sau a Guvernului de a dezbate si modifica acea lege sau acel act normativ, într-un termen determinat si imperativ, în sensul eliminarii oricaror dispozitii neconstitutionale din cuprinsul lor.

O componenta esentiala a reformei clasei politice si sistemului politic românesc este adoptarea Propunerii legislative privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale care reglementeaza, într-un climat de transparenta si onestitate, modalitatile de finantare a partidelor politice, expresia caracterului liber, egal si sincer al competitiei politice.

Guvernul va asigura întarirea protectiei libertatilor individuale si aducerea lor la standardele statelor membre ale Uniunii Europene. în acest scop, Guvernul va promova:

în domeniul programelor:

• aplicarea programului de cooperare cu organizatii neguvernamentale în vederea reintegrarii persoanelor condamnate;
• aplicarea programului de cooperare cu organizatii neguvernamentale privind accesul la informatii din institutii publice în vederea descoperirii actelor care aduc atingere drepturilor si libertatilor cetatenesti.

în domeniul reglementarilor:

• promovarea unei legi constitutionale pentru:
• revizuirea art.41 alin.2 din Constitutie pentru a permite cetatenilor straini sa dobândeasca terenuri în România, conditie pentru a respecta principiul liberei circulatii a persoanelor prevazut în Tratatul de la Roma si în Tratatul de la Maastricht;
• micsorarea numarului cetatenilor cu drept de vot care îsi manifesta dreptul de initiativa legislativa de la 250.000 la 50.000;
• promovarea Legii privind accesul la informatii cu caracter public.

în privinta drepturilor minoritatilor nationale, Guvernul va actiona în principal pentru:

• continuarea aplicarii programelor elaborate în trecut pentru încurajarea actiunilor interculturale care promoveaza cooperarea interetnica;
• constituirea unui Grup de Lucru Interministerial pentru elaborarea unui program national pe problemele rromilor si integrarea lor sociala. în acest scop, proiectele implementate în perioada 1999-2000 care au dat rezultate vor fi multiplicate si vor fi integrate într-un program national;
• extinderea si informatizarea retelei regionale de birouri teritoriale ale DPMN si cel de implementare a unor programe socio-medico-educative pentru comunitatile de rromi.

în privinta drepturilor copilului, Guvernul va adopta urmatoarele masuri:

• restructurarea institutiilor rezidentiale de protectie a copilului, inclusiv a celor pentru copilul cu handicap, si reconversia administrarii resurselor acestora;
• armonizarea legislatiei nationale cu legislatia internationala/comunitara în domeniul protectiei copilului;
• crearea si dezvoltarea unui sistem national de monitorizare si evaluare a întregii activitati de protectie a drepturilor copilului;

în privinta parteneriatului social, Guvernul va urmari dezvoltarea unui sistem de parteneriat social la toate nivelele, dupa cum urmeaza:

• la nivel central, parteneriatul va urmari urmatoarele obiective:
• promovarea cooperarii între Consiliul pentru Mediu si Dezvoltare Durabila si Departamentul de Coordonare si Planificare Strategica;
• perfectionarea procedurilor de consultanta si acces la informatie în cadrul Consiliului Economic si Social;
• înfiintarea de consilii consultative la nivel fiecarui minister, agentie guvernamentala si autoritatile administratiilor publice locale, care sa asigure o legatura permanenta cu asociatiile oamenilor de afaceri si centrele de consultanta.
• la nivel local, parteneriatul îsi va fixa urmatoarele obiective:
• înfiintarea unui birou la sediul consiliilor judetene, care sa mentina o legatura permanenta cu asociatiile oamenilor de afaceri si centrele de consultanta, inclusiv înfiintarea unui consiliu de dezvoltare durabila la nivelul fiecarui consiliu judetean;
• stabilirea setului de prioritati, pornind de la dezvoltarea infrastructurilor fizice locale, reabilitarea zonelor istorice, dezvoltarea urbana.
• dezvoltarea sistemului de advocacy si legalizarea sistemului de lobby:
• promovarea Legii privind asociatiile patronale, care sa înlocuiasca H.G. nr.503/1991;
• promovarea Legii privind activitatea de lobby.

Guvernul României va aplica un set de masuri de natura sa reorganizeze administratia publica, pentru a îmbunatatii calitatea serviciilor publice, precum si pentru a favoriza dialogul cu partenerii sociali, dialogul structurat cu institutiile europene, precum si alocarea eficienta a resurselor de la buget.

în acest sens, în baza prezentului program se vor aplica urmatoarele masuri:

Administratia publica centrala - structura, sistemul decizional, parteneriat

Reorganizarea Guvernului

Guvernul va fi reorganizat în 2 etape:

în etapa I, se va reduce numarul ministerelor si agentiilor guvernamentale, pentru a favoriza mecanismele integrative, corelarea programelor, coerenta deciziilor si alocarea descentralizata a resurselor.

în etapa II vor fi luate masuri de suport pentru monitorizarea, aplicarea si revizuirea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila si Strategiei Economice pe Termen Mediu:

Managementul reglementarilor

Statul, prin autoritatile sale publice, va respecta urmatoarele principii de reglementare:

• principiul proportionalitatii, în sensul stabilirii unei corelatii între nevoia de a reglementa un domeniu si nevoia de a dereglementa acelasi domeniu sau un alt domeniu, respectiv de a delega asociatiile profesionale sa emita reglementari cu privire la conduita operatoriilor de piata sau functionarea pietei, ori a segmentelor sale;
• principiul transparentei, respectiv obligativitatea autoritatii de reglementare si supraveghere de a-si defini obiectivele si de a comunica efectiv cu beneficiarii de servicii publice înainte ca o reglementare sa fie emisa;
• principiul responsabilitatii, care obliga autoritatea de reglementare si supraveghere sa publice un proiect de regulament sau orice alt proiect de reglementare înainte ca acesta sa fie pus în aplicare;
• principiul identificarii obiectivelor, ce consta în fixarea reglementarilor în functie de obiectivele dezvoltarii pietei, precum si de revizuirea acestora numai atunci când este necesar si util.

Serviciul de Management Public

Guvernul va înfiinta Serviciul de Management Public cu rolul de a evalua necesitatea emiterii unei reglementari (legi, ordonante, hotarâri), de a monitoriza aplicarea legislatiei, respectarea calendarului de acte normative care trebuie elaborate sau/si aprobate într-un an de catre Guvern, în functie de resursele bugetare pentru sustinerea programelor nationale si a proiectelor care sunt incluse în aceste programe, de a îmbunatatii calitatea reglementarilor, de a promova instrumente alternative pentru a asigura întelegerea si aplicarea legislatiei sau de a analiza cu reprezentantii comunitatii de afaceri posibilitatea introducerii unor norme de conduita care suplinesc emiterea actelor normative.

Servicii publice

în domeniul serviciilor publice, Guvernul va urmari:

• elaborarea Cartii Albe a Calitatii Serviciilor Publice (în baza careia se va face o standardizare a serviciilor publice);
• aplicarea programului de concesionare a unor servicii de publice;
• înfiintarea unui consiliu consultativ pe lânga Ministerul Finantelor, pentru elaborarea de interpretari unice în domeniu dreptului fiscal (termen 6 luni);
• elaborarea codului de proceduri administrative.

Managementul financiar si managementul performantelor

Guvernul va îmbunatati planificarea resurselor si alocarea acestora prin integrarea managementului financiar cu managementul performantelor, astfel încât alocarea resurselor sa se realizeze în conformitate cu prioritatile programului de guvernare si în raport cu cresterea eficientei utilizarii resurselor bugetare prin elaborarea de programe si procurarea de servicii. în acest sens, se vor stabili obiectivele de performanta, responsabilitatile managerilor publici, criteriile de evaluare a performantelor unui program si metode de analiza a rezultatelor.

Etica politica si profesionala

în domeniul eticii politice si profesionale, Guvernul va urmari:

• elaborarea unui cod de conduita pentru membrii guvernului;
• elaborarea unui cod de conduita pentru directorii de ministere si agentii si corpul functionarilor publici.

Administratia publica locala

Prin modificarea legislatiei Guvernul va avea în vedere urmatoarele:

în domeniul managementului public

• elaborarea, aplicarea, monitorizarea si evaluarea planurilor de dezvoltare locala conform obiectivelor si principiilor cuprinse în Agenda 21 si a Ghidului de Planificare, precum si a planurilor de amenajare a teritoriului;
• finalizarea planurilor de urbanism general, pentru a stimula investitiile în infrastructura urbana si rurala;
• transferul unor servicii deconcentrate ale autoritatii administratiei publice centrale catre autoritatile administratiei publice locale.

Managementul financiar si managementul performantelor

Prin Consiliul National de Dezvoltare Regionala, Guvernul va urmari elaborarea planurilor de actiune la nivel regional în baza strategiilor de dezvoltare locala.

Servicii publice

Ministerul Functiei Publice va urmari evolutia organizarii serviciilor publice locale si va întocmi recomandari privind modificarea legislatiei având incidenta asupra standardelor de calitate si modalitatea de privatizare sau concesionare a unor servicii publice, privatizarea utilitatilor publice de interes local.

Publicitatea informatiilor cu impact în investitii

Autoritatile administratiei publice locale, în cooperare cu Ministerul Transporturilor si Lucrarilor Publice, precum si cu Ministerul Functiei Publice si Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala vor înfiinta un Sistem de Informare Geografica prin Internet, pentru:

• publicitatea deciziilor consiliilor locale în legatura cu proiectele din infrastructura fizica;
• informatii topografice, în scopul identificarii si exploatarii resurselor naturale;
• informatii statistice privind economia locala si regionala;
• regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal.

Programe

Prin acte normative, Guvernul va aproba urmatoarele programe de îmbunatatire a calitatii serviciilor pe plan local, ce se vor derula prin Agentia Nationala pentru Functionari Publici:

• programul de concesionare a serviciilor publice. Programul va demara dupa o evaluare a naturii serviciilor publice si dupa elaborarea Cartii Calitatii Serviciilor Publice;
• programul de stimulare a participarii cetateanului la deciziile administratiei;
• programul de încurajare a asociatiilor de locatari privind înfiintarea companiilor mutuale de dezvoltare urbana;
• programul de privatizare la pretul pietei a bunurilor private ale unitatilor administrativ-teritoriale;
• programul privind stimularea dezvoltarii zonelor rurale si valorificarea resurselor locale;
• programul privind pregatirea functionarilor publici din administratia publica locala în gestiunea programelor si proiectelor pentru protectia mediului, amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala;
• programul privind formarea profesionala continua a alesilor si functionarilor publici locali si de întarire a capacitatii institutionale.

Obiective generale

Partidului National Liberal considera drept prioritare urmatoarele obiective:

• continuarea procesului de reforma a justitiei;
• adoptarea Proiectului de lege pentru accelerarea reformei justitiei.

Directiile vizate pentru îndeplinirea acestor obiective sunt urmatoarele:

• procedurile justitiei - proiectul de lege pentru accelerarea reformei justitiei - vizeaza în special simplificarea si accelerarea procedurilor de judecata, un acces facil al cetateanului la instrumentele justitiei, precum si cresterea gradului de protectie a drepturilor cetateanului:
• relatiile dintre Ministerul Justitiei - instantele judecatoresti - Ministerul Public - Ministerul de Interne.

Obiectivele principale ale politicii în domeniul afacerilor interne sunt urmatoarele:

întarirea capacitatii institutionale:

• demilitarizarea în decurs de cel mult 18 luni a structurilor Ministerului de Interne;
• înfiintarea în cadrul Ministerului de Interne a Departamentului de Afaceri Interne cu rolul de a verifica legalitatea activitatii desfasurate de cadrele Ministerului de Interne, cu precadere ale Politiei Române;
• pregatirea preluarii atributiilor privind siguranta cetateanului de catre prefecturi si consiliile locale cu transferarea personalului si înfiintarea structurilor respective la nivel local;
• desfiintarea politiei economice.

Controlul frontierelor:

• implementarea programului multianual de modernizare a frontierei de stat;
• desfasurarea unui program integrat de lupta împotriva coruptiei si crimei organizate transnationale si transfrontaliere de catre Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Ministerul de Finante;
• restructurarea învatamântului în domeniul controlului frontierei.

Combaterea drogurilor:

• elaborarea si adoptarea de reglementari relevante pentru implementarea acquis-ului comunitar;
• initierea formalitatilor de aderare la Conventia europeana privind protectia datelor cu caracter personal;
• formarea personalului Centrului pentru Analiza informatiei financiare si realizarea infrastructurii necesare;
• dezvoltarea infrastructurii Centrului Regional SECI si a CIR.

Privatizarea

Masuri generale de politica

în ansamblu, politica Guvernului de natura sa liberalizeze pietele si sa pregateasca privatizarea va fi pusa în aplicare în contextul politicilor sectoriale si celor de dezvoltare regionala si locala, asigurându-se:

• separarea actelor de comert de cele administrative;
• protectia consumatorului;
• demonopolizarea si dereglementarea.

în domeniul întreprinderilor monopoliste - gaz, energie termica si electrica, aeroporturi, transport feroviar, apa si servicii postale, aditional la masurile de liberalizare graduala a pietelor adoptate în anii anteriori, Guvernul va aplica urmatoarele masuri:

• îmbunatatirea managementului companiilor din categoria utilitatilor publice înca din faza premergatoare privatizarii;
• numirea consiliilor de administratie numai pe baza de concurs, fara criterii politice;
• reducerea cheltuielilor din buget cu utilitatile publice, pentru a redirectiona resursele financiare catre aplicarea politicilor de consolidare a sectorului privat;
• identificarea companiilor în care sectorul privat poate face investitii, pe baza de eficienta economica si pe aceasta cale, pastrarea în proprietatea statului numai acele activitati în care concurenta nu conduce automat la beneficii;
• asigurarea protectiei consumatorilor pentru serviciile procurate de întreprinderile privatizate ce detin un monopol natural;
• transformarea Canalului Dunare-Marea Neagra în societate comerciala pe actiuni/companie nationala si vânzarea unei parti din actiunile sale prin oferta publica;
• vânzarea prin oferta publica a unei parti din actiunile emise de aeroporturilor locale sau cu statut international din diferite regiuni ale tarii;
• transformarea porturilor în societati comerciale, din care cel putin 20% din actiuni sa fie detinute de unitatile administrativ-teritoriale din raza în care se afla si gestionate de autoritatile administratiei publice locale, urmând ca statul sa vânda prin oferta publica restul de actiuni, cu exceptia porturilor militare;
• privatizarea Postei Române;
• restructurarea Societatii Nationale de îmbunatatiri Funciare.

Managementul privatizarii

în acest sens, vor fi luate în prealabil, urmatoarele masuri:

• debirocratizarea managementului privatizarii prin preluarea totala a responsabilitatii negocierilor de vânzare de catre agenti de privatizare;
• monitorizarea aplicarii programelor de privatizare în curs de derulare de catre Agentia Nationala de Dezvoltare Regionala.

Prioritati:

în domeniul privatizarii, Guvernul va organiza derularea procesului în 4 faze, dupa cum urmeaza:

Etapa I: aplicarea programului de privatizare a societatilor din comert si turism, a programului de restructurare si privatizare a unitatilor de cercetare-dezvoltare, precum si a programului de privatizare pentru marile companii sau societati nationale din sistemul utilitatilor publice si a sectorului bancar;

Etapa II: transformarea AVAB într-un fond de restructurare - fond cu capital de risc, concomitent cu aplicarea prevederilor O.U. nr.9/1998 privind fondurile de restructurare;

Etapa III: privatizarea societatilor comerciale de interes local, din domeniul utilitatilor publice si concesionarea unitatilor sanitare;

Etapa IV: concesiunea productiei militare si vânzarea întreprinderilor cu profil de productie militara. în acest sens, Guvernul va stabili activitatile care pot fi privatizate.

Retrocedarea

Guvernul va continua prin masuri de ordin legislativ procesul de retrocedare a proprietatilor confiscate în mod abuziv de regimul comunist în perioada 1948-1960. în acest sens, Guvernul va avea în vedere restituirea în natura a tuturor proprietatilor imobiliare. în situatiile în care restituirea în natura nu este posibila fostii proprietari vor beneficia de despagubiri la preturile pietei. De asemenea, Guvernul va initia un act normativ privind restituirea în natura a micilor proprietati industriale (mori, ateliere etc.). în privinta marilor proprietati industriale, Guvernul va reglementa prin lege restituirea în echivalent - actiuni cu drept de vot la valoarea actualizata consolidata în dolari - de la momentul nationalizarii. în situatiile în care o astfel de restituire nu este posibila se vor acorda despagubiri.

Politici concurentiale

în domeniul concurentei, Guvernul va urmari:

• liberalizarea deplina a pietelor, prin:
• functionarea autoritatilor de reglementare autonome înfiintate pentru diferite piete relevante, în special pe acele piete în care exista un monopol natural;
• eliminarea functiilor de natura administrativa din actele normative care reglementeaza organizarea si functionarea companiilor sau societatilor nationale, precum si din statutul acestora;
• liberalizarea serviciilor de telecomunicatii, serviciilor postale si de transport.
• acordarea ajutorului de stat, cu respectarea urmatoarelor reguli:
• evitarea acordarii ajutorului de stat de o maniera sa distorsioneze concurenta sau productia de bunuri, ori comertul, cu derogarile permise de lege;
• acordarea ajutorului de stat exclusiv pentru sustinerea programelor de dezvoltare rurala, sustinere a întreprinderilor mici si mijlocii, precum si pentru programe de cercetare stiintifica si transfer tehnologic;
• acordarea ajutorului de stat pentru acoperirea pagubelor provocate de dezastre naturale, dezvoltarea retelelor de telecomunicatii, transport si protectia mediului;
• acordarea ajutorului de stat pentru dezvoltarea unei activitati economice pe baza de proiect, care contribuie la dezvoltarea regionala, altele decât cele specificate anterior, precum si pentru dezvoltare sau reabilitare urbana sau protectia si conservarea mostenirii culturale.

Piata muncii

Piata muncii va fi reglementata printr-un nou cod al muncii care va fixa:

• precizarea rolului contractului colectiv de munca;
• desfiintarea salariului minim pe economie si introducerea salariului minim orar;
• licentierea fara aviz a angajatilor care nu au respectat clauzele contractuale, cu plata tuturor drepturilor cuvenite acestora pâna în momentul licentierii;
• eliminarea din legislatie a dispozitiilor cu privire la vechimea în munca, tinând cont ca aceasta nu poate constitui un criteriu pentru cresterea salariala;
• anularea posibilitatii ca Guvernul sa aiba dreptul de a stabili indexari salariale ale bugetarilor pe baza de Hotarâre;
• reducerea duratei pentru care se aloca ajutor de somaj la 32 de saptamâni;
• rata de înlocuire a salariului cu ajutorul de somaj sa reprezinte 25% din salariu;
• constituirea fondului de somaj pe o rata de 5%, platita de catre salariat. în plus fiecare salariat (sau patron în numele salariatilor sai) va putea încheia asigurari pentru riscul de somaj, fie cu companii de asigurari, fie prin constituirea unui fond de somaj constituit pe principiul fondurilor de asigurari de sanatate;
• stabilirea dreptului fiecarui angajat de a nu fi supus unui regim discriminatoriu;
• reglementarea stricta a exercitarii dreptului la greva doar pentru probleme de ordin strict economic, social sau profesional, conform prevederilor constitutionale;
• rezolvarea conflictelor de munca doar de catre instantele judecatoresti -Tribunalele de Munca - fara nici un fel de imixtiune a Guvernului, ori a unei autoritati ale administratiei publice locale;
• interzicerea utilizarii violentei în negocierile salariale;
• ratificarea conventiilor internationale în domeniul dreptului muncii în baza unui calendar.

Piata de capital

Având în vedere obiectivul general de dezvoltare a pietei de capital si anume protectia investitorilor si integritatea pietei, obiectivele de dezvoltare ale pietei de capital, în urmatorii 4 ani, sunt:

• întarirea conducerii corporative;
• dezvoltarea bursei de valori si a pietei OTC, în prima faza prin privatizarea societatilor controlate de stat cu un grad mai mare de rentabilitate la bursa de valori si pe piata OTC;
• liberalizarea pietei secundare a titlurilor de stat;
• liberalizarea miscarii libere a capitalului, în mod gradual;
• adoptarea sistemului de tranzactii prin reteaua Internet si adaptarea permanenta a acesteia în scopul asigurarii protectiei investitorilor împotriva fraudelor;
• eliminarea sau revizuirea reglementarilor emise de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare în domeniul fondurilor de investitii, în scopul reducerii pe cât posibil a costurilor la administratorii de fonduri si eforturilor acestora de crestere a capitalului investit prin atragerea micilor investitori;
• facilitarea accesului investitorilor straini la piata de capital din România;
• introducerea normelor contabile internationale IAS în cazul ofertelor cross-border;
• asigurarea unei protectii suplimentare a investitorilor prin înfiintarea Asociatiei de Protectie a Investitorilor în Valori Mobiliare de catre societatile de valori mobiliare.

Obiectivul programului de guvernare al PNL consta în crearea unui stat puternic - arbitru impartial al pietelor, protector al proprietatii si al regulilor - având capacitatea de a apara comunitatea de agresiune interna sau externa.

Politica bugetara si fiscala

Politicile fiscale si bugetare vor fi orientate explicit spre obiective care vizeaza consolidarea mediului macroeconomic, stimularea economisirii si a investitiilor, precum si accelerarea schimbarilor structurale.

Masuri de politica bugetara:

• reducerea cheltuielilor bugetare;
• redefinirea atributiilor statului cu consecinta externalizarii multora dintre cheltuielile actuale:
  • reducerea la minimum a subventiilor directe;
  • reducerea subventiilor indirecte;
  • eliminarea prin privatizare sau lichidare a societatilor cu capital majoritar de stat cu pierderi, care îsi finantau deficitele pe seama bugetului de stat prin neplata taxelor, impozitelor si a contravalorii utilitatilor;
  • reorganizarea învatamântului preuniversitar de stat cu scopul eliminarii cheltuielilor nejustificate existente în prezent;
  • finalizarea reformei asigurarilor sociale de sanatate cu finantarea marii majoritati a costurilor aferente prin intermediul entitatilor private - unitati de asistenta medicala, de asigurari - ca mecanisme specifice economiei de piata.
• reducerea substantiala a cheltuielilor financiare (cu dobânzile) din buget prin limitarea drastica a emisiunilor de noi titluri de stat;
• reducerea substantiala a subventiilor acordate sistemelor de transport:
  • închiderea liniilor de cale ferata neprofitabile si a garilor aferente;
  • reducerea subventiilor pentru metrou.
• întarirea sistemului de supraveghere bancara în scopul prevenirii aparitiei de cheltuieli la bugetul de stat în urma falimentelor bancare;
• interzicerea injectiilor suplimentare de capital în societatile comerciale la care statul este actionar;
• reducerea numarului de fonduri speciale;
• îmbunatatirea colectarii impozitelor prin:
  • cresterea gradului de colectare;
  • colectarea impozitele numai de catre  Ministerul Finantelor;
  • delegarea de competenta în materie de colectare a impozitelor fara retinere la sursa si a controlului fiscal pentru toate categoriile de impozite catre perceptorii publici - agenti fiscali.
• informatizarea intensiva si extensiva a administratiei financiare;
• armonizarii sistemului conturilor nationale cu sistemul ESA 95.

Masuri de politica fiscala

în acest sens, Guvernul va analiza si va aplica urmatoarele masuri, în mod etapizat:

• în domeniul impozitelor directe:
  • analizarea stabilirii unui impozit pe profit de 15%;
  • modificarea Ordonantei nr/73/1999 privind impozitul pe venit pentru a permite reducerea impozitului pe dividend la 1% pe o perioada de 3 ani;
  • introducerea taxei pe câstigul de capital, la un nivel de impunere de cel mult 1%, cu percepere anuala;
  • reducerea ratei marginale a impozitului pe venit la 35%;
  • egalizarea impozitului pe venitul asociatiilor familiale cu impozitul pe profit;
  • scutirea societatilor comerciale sau a asociatiilor familiale de impozitul pe profitul reinvestit sau a venitului reinvestit.
• în materie de impozite indirecte:
  1. TVA:
     • restrângerea numarului de operatiuni scutite de la plata TVA si a celor supuse cotei zero, potrivit legislatiei comunitare - 77/388/CEE: Directiva a VI-a a CEE;
     • reglementarea si implementarea regimurilor speciale de impozitare în cazul micilor întreprinzatori, producatorilor agricoli, agentiilor de turism, bunurilor de ocazie, a obiectelor de arta, de colectie sau antichitati -77/388/CEE: Directiva a VIII-a a CEE.
  2. Accize:
     • alinierea cotelor de accize la nivelul minim legiferat în Uniunea Europeana;
     • transpunerea reglementarilor comunitare (Directiva 92/12/CEE) privind introducerea sistemului de antrepozitare a produselor supuse accizelor, care se va finaliza în cursul semestrului II al anului 2003.
• în materie de amortizare a capitalului imobilizat:
• posibilitatea utilizarii amortizarii accelerate, deductibila din profitul impozabil, începând cu anul 2001, fara avizul prealabil al Ministerului Finantelor.
• în perioada 2002-2003, în materie de codificare a legislatiei fiscale:
  • introducerea codului de procedura fiscala începând cu 1 ianuarie 2002;
  • introducerea codului fiscal, începând cu 1 ianuarie 2003, în care vor fi cuprinse toate categoriile de impozite si taxe.
• în materie de contabilitate:
• reglementarea prin norme metodologice a conturilor consolidate pentru societatile de tip holding;
• continuarea reformei sistemului contabil prin introducerea standardelor internationale în materie contabila.

Din perspectiva prezentului program de guvernare al PNL, reforma sociala va asigura:

• reforma asistentei sociale prin trecerea de la programe cu eligibilitate universala la programe orientate, catre categorii specifice ale populatiei;
• reforma sistemului de pensii, avându-se în vedere:
• restabilirea echitatii intra-generatii;
• restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii;
• complementarea sistemului actual PAYG cu introducerea concomitenta a sistemului bazat pe fonduri de pensii bazat pe contributii obligatorii si voluntare, astfel încât sistemul integrat sa fie sustenabil din punct de vedere financiar si sa asigure conservarea valorii reale a contributiilor si a nivelului veniturilor de înlocuire contractate. în acest context fondurile private de pensii vor ameliora fluxurile de capital în sustinerea cresterii economice.
• continuarea reformei sistemului de protectie a copiilor institutionalizati, alocându-se resursele financiare si umane corespunzatoare pentru buna functionare a institutiilor publice de profil si sprijinirea parteneriatelor cu ONG-urile din domeniu. Se va pune accentul pe asistenta de tip familial, prin întarirea activitatilor de reintegrare familiala, de plasament în centre de asistenta specifice, adoptiilor sau plasamentului familial.

Principalele directii de sustinere a agriculturii sunt urmatoarele:

în domeniul reconstituirii dreptului de proprietate si ajustarii:

• aplicarea legilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor abuziv expropiate si punerea cât mai rapida în posesie;
• despagubirea persoanelor abuziv expropiate al caror drept de proprietate nu mai pot fi reconstituit din motive tehnice;
• includerea terenurilor agricole în capitalul social al societatilor comerciale - foste IAS-uri, dupa aplicarea legilor de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru o privatizare rapida si viabila a acestora;
• crearea domeniului public funciar exclusiv din recuperarea terenurilor degradate;
• privatizarea societatilor comerciale cu profil agricol si alimentar, de service si agribusiness, precum si a complexelor de crestere a animalelor, cu sustinerea dreptului de preemtiune al agricultorilor si specialistilor agricoli;
• elaborarea programului de restructurare a institutiilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii si alimentatiei.

în domeniul exploatatiilor agricole, zootehnie, protectia animalelor:

• formarea si consolidarea exploatatiilor familiale private;
• favorizarea comasarii terenurilor agricole pentru a sustine consolidarea exploatatiilor familiale performante, respective la o suprafata de 15-20 ha;
• adoptarea legii creditului funciar, ca modalitate de sustinere a extinderii suprafetelor de teren agricol, amenajare, constructii de spatii productive zootehnice si agroalimentare;
• adoptarea legii creditului agricol;
• sprijinirea asociatiilor utilizatorilor de apa pentru dezvoltarea sistemului de irigatii;
• aplicarea unui program national de promovare a cercetarii stiintifice axata pe dezvoltarea de tehnologii adecvate exploatatiilor de tip ferma individuala;
• elaborarea si aplicarea programului national de instituire a unui sistem eficient de îndrumare, consultanta si informare prin Agentia Nationala de Consultanta Agricola;
• elaborarea reglementarilor privind protectia animalelor domestice, înscrierea, omologarea si protectia raselor de animale domestice, precum si protectia animalelor salbatice si a habitatului acestora.

în domeniul productiei alimentare

• promovarea tehnologiilor agroalimentare cu impact minim asupra mediului;
• aplicarea programului national de protectie si dezvoltare a patrimoniului genetic national din productia agricola, vegetala si animala;
• conectarea bancii pentru resurse genetice vegetale si animale la circuitul international.

în domeniul dezvoltarii rurale, Guvernul va urmari:

Activitati de sustinere a productiei agricole:

• încurajarea asociatiilor de producatori agricoli de a înfiinta si dezvolta centre de achizitie si distributie a produselor agricole;
• îmbunatatirea politicii de marketing de produse agricole si piscicole;
• efectuarea achizitiilor si vânzarilor statului de produse agricole prin bursele de marfuri;
• dezvoltarea activitatilor economice generatoare de activitati multiple sau venituri alternative;
• actualizarea registrelor funciare;
• completarea cadrului institutional privind asociatiile inter-profesionale;
• armonizarea sistemului statistic în concordanta cu modelul EUROSTAT;
• reglementarea modalitatii de finantare a cercetarii agricole de interes national si a modalitatii de asigurare a transferului tehnologic.

Infrastructura, comunitate rurala si patrimoniu rural:

• asigurarea co-finatarii proiectelor în domeniul reabilitarii drumurilor, telecomunicatiilor si utilitatilor publice;
• reabilitarea retelei sanitare si de scoli;
• sustinerea prin Fondul Român de Dezvoltare Sociala a proiectelor de infrastructura si de activitati productive în comunitatile rurale sarace;
• protectia si conservarea patrimoniului rural.

Protectia mediului

în domeniul protectiei mediului, Guvernul va urmari, în principal, aplicarea prin programe nationale a masurilor stabilite în Strategia Economica pe Termen Mediu si în planul sau de actiune, precum si principiile si obiectivele fixate în Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila.

Amenajarea teritoriului

Obiective generale legate de activitatea de amenajare a teritoriului:

în baza obiectivelor si criteriilor generale enuntate si luând în considerare Planul National de Amenajare a Teritoriului României pe 6 sectiuni (cai de apa, cai de transport, infrastructura edilitara, zone protejate, zone cu risc, turism), Guvernul are urmatoarele prioritati, în urmatorii 4 ani:

• coordonarea lucrarilor publice cu politicile de dezvoltare si investitionale în domeniul infrastructurilor de transport rutier si feroviar;
• finalizarea planurilor de amenajare a teritoriului pe judete si întocmirea planurilor de amenajare regionale;
• reglementarea prin lege a dezvoltarii si reabilitarii urbane pentru încurajarea înfiintarii companiilor de dezvoltare si reabilitare urbana care sa contribuie la reabilitarea zonelor istorice, cât si la dezvoltarea infrastructurii edilitare si a constructiei de locuinte;
• sprijinirea dezvoltarii rurale prin: elaborarea, initierea si aplicarea de programe pentru alimentarea cu apa, electricitate, infrastructuri de transport;
• concesionarea constructiei si exploatarii de capacitati în infrastructura de transport, energie electrica si termica, distributia apei si epurarea apei, prin implicarea sectorului privat în finantare, în masura în care riscul investitional nu este ridicat de natura sa descurajeze aceste investitii private sau sa oblige statul la suportarea unui risc financiar prea ridicat;
• actiuni de finantare de proiecte pentru reducerea riscului seismic al cladirilor, expertizate tehnic si încadrate în clasa I de risc seismic, inclusiv asigurarea de resurse financiare pentru sustinerea programului;
• remodelarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, în sensul transformarii acesteia într-o societate comerciala pe actiuni;
• perfectionarea sistemului de certificare a produselor si sistemelor de calitate în domeniul constructiilor, cu eliminarea procedurilor administrative care prelungesc în mod nepermis avizarea lucrarilor în constructii si genereaza coruptie;
• înfiintarea Sistemului National de Date Spatiale.

Infrastructura fizica

Consideratii generale

Prin politica de investitii în domeniul infrastructurii fizice, Guvernul va urmari în urmatorii 4 ani transformarea conditiilor de oferta la operatorii de piata, prin reducerea costurilor de tranzactie, precum si diminuarea disparitatilor inter-regionale.

Investitiile vor trebui concentrate in 5 sectoare: infrastructura de transport feroviar si rutier, sectorul energetic, apa, tehnologia informatiei si comunicatiilor, precum si în infrastructura edilitara. Corelativ, Guvernul va face investitii în protectia mediului.

Investitiile vor avea în vedere planificarea si realizarea proiectelor de dezvoltare, reabilitare si mentenanta, dupa caz.

Transporturi

Masuri pe moduri de transport:

• transport rutier:
• elaborarea si aplicarea programului national privind finantarea, reabilitarea si dezvoltarea cailor rutiere de transport (autostrazi, sosele nationale, drumuri judetene), cu stabilirea competentelor de finantare intre administratia publica centrala si cea locala, precum si intre stat si sectorul privat în functia de criteriile de risc investitional si capacitatea asigurarii finantarii din surse interne sau din surse externe cu garantia statului;
• clarificarea statului juridic al Agentiei Nationale a Drumurilor, respectiv delimitarea functiilor administrative de cele strict comerciale si stabilirea functiei de subordonare fata de Ministerul Lucrarilor Publice si Transporturilor;
• finantarea unui proiect care sa permita în România integrarea serviciilor de transport rutier cu cele de depozitare a marfurilor, prin stimularea înfiintarii centrelor de colectare si distributie a marfurilor.
• transport feroviar:
• privatizarea intr-o perioada de 2 ani a 2 companii de cai ferate, dupa cum urmeaza: Societatea Nationala de Transport Feroviar Marfa si Societatea Nationala de Transport Feroviar Calatori, ulterior clarificarii statutului juridic al CN CFR, SAAF (managementul activelor) si SMF (Societatea de Management Feroviar), care trebuie comasate intr-o singura companie nationala;
• continuarea lucrarilor de reabilitare si modernizare a infrastructurii pe traseele feroviare prevazute în acordurile europene (Bucuresti-Brasov, Bucuresti Constanta);
• continuarea lucrarilor de reparatii capitale si întretinere curenta pentru mentinerea în exploatare si îmbunatatirea parametrilor de functionare a liniilor si instalatiilor;
• introducerea în exploatare a materialului rualnt performant;
• informatizarea cailor ferate si realizarea retelei de transmitere a datelor;
• efectuarea lucrarilor de electrificare, dublare si modernizare a diferitelor tronsoane de cale ferata.
• transport naval
• reabilitarea si modernizarea infrastructurii portuare si de cai navigabile;
• modernizarea si dezvoltarea sistemelor de urmarire si supraveghere a traficului;
• continuarea lucrarilor la terminalele de containere si cereale;
• modernizarea facilitatilor de protectie a mediului în portul Constanta si în porturile dunarene.
• transport aerian:
• privatizarea TAROM si concesionarea infrastructurii aeroportuare pe baza de parteneriat sector public-privat;

Energie

Guvernul considera ca sectorul energetic trebuie dezvoltat în strânsa corelatie cu criteriile dezvoltarii durabile si cu interesele politice ale României de integrare în Uniunea Europeana.
în aceste conditii, Guvernul considera ca masurile generale de dezvoltare a sectorului energetic în urmatorii 4 ani sunt:

• dezvoltarea capacitatilor hidro si nucleare de producere a energiei, pentru a reduce dependenta de importul materiilor prime de baza, respectiv de petrol si gaze naturale;
• dezvoltarea producatorilor independenti de energie.

Masuri pe termen scurt (2000-2002)

• în domeniul pietei petrolului:
• continuarea procesului de privatizare a Societatii Nationale de Petrol, prin majorare de capital combinata cu vânzarea actiunilor emise anterior catre investitori strategici si institutionali. Identificarea posibilitatilor de fuziune cu companii mari din Europa Occidentala nu va fi ignorata.
• în domeniul pietei gazelor naturale:
• privatizarea Societatii Nationale de Gaze Naturale "Romgaz" S.A.;
• conectarea la sistemul vest-european de gazoducte, pentru a multiplica resursele de aprovizionare.
• în domeniul energiei electrice si termice:
• transferul CET-urilor de la Conel catre autoritatile administratiei publice locale si vânzarea lor;
• eliminarea proprietatii de stat din reteaua de productie si din distributie prin externalizari si vânzarea actiunilor societatilor comerciale din aceste sectoare;
• vânzarea pe cât posibil a obiectivelor de investitii în domeniul centralelor hidro- sau termo proiectate, aprobate si derulate în anii anteriori si care au creat dificultati de sustinere prin cheltuieli bugetare;
• corelarea politicilor de energie cu mediu ambiant, prin emiterea reglementarilor privind promovarea tehnologiilor curate, închiderea unitatilor vechi care nu mai pot fi reabilitate sau dezvoltate, standarde care asigura eliminarea de pe piata a echipamentelor si tehnologiilor ineficiente, precum si reglementari subsidiare legii care se refera la protectia atmosferei, apei si solului;
• promovarea resurselor neconventionale - energie eoliana, solara sau biogaz, în special pentru furnizarea de energie a microcartierelor, caselor individuale, societatilor comerciale, dupa caz.

Masuri pe termen mediu (2000-2004)

• promovarea stabilirii preturilor energiei potrivit regulilor pietei si criteriilor de protectie a consumatorului;
• corelarea politicii energetice de liberalizare a pietei cu politica privind protectia consumatorului, prin alte masuri decât cele care privesc tarifele, în special în relatia distribuitor - consumator;
• reflectarea costurilor si beneficiilor referitoare la mediul ambiant pe întregul ciclu energetic;
• finantarea unui proiect privind utilizarea cu precadere a resurselor regenerabile de energie sau resurse neconventionale - energie eoliana, solara, biomasa. Emiterea de reglementari privind utilizarea acestor surse de energie;
• asigurarea finantarii lucrarilor la grupurile 2 si 3 ale  centralei nucleare de la Cernavoda;
• încurajarea producerii de energie electrica si caldura prin incinerarea deseurilor.

Politici de dezvoltare regionala si locala

în viziunea PNL, politica de dezvoltare regionala are ca obiectiv general reducerea disparitatilor infrastructurale si ca obiective-mijloc: competitivitatea industriala si utilizarea eficienta a fortei de munca.

în acest sens, Guvernul va lua urmatoarele masuri:

• la nivel institutional:
• corelarea aplicarii programului de privatizare cu programele specifice de dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii si de dezvoltare a satelor si a activitatilor neagricole;
• corelarea prioritatilor în programele si proiectele de dezvoltare regionala, în functie de politica de amenajare a teritoriului si planificarea investitiilor în domeniul infrastructurii fizice;
• revizuirea Planului National de Dezvoltare Regionala, inclusiv a planurilor pe fiecare regiune (PDR-urilor), astfel încât sa se asigure coerenta acestuia si respectarea urmatoarelor reguli:
• delimitarea programelor fiecarui minister pe programul Agentiei Nationale de Dezvoltare Regionala;
• gruparea programelor pe câteva domenii generale;
• integrarea politicilor fiecarui minister în Planul National, daca acestea sunt impact regional;
• programele generale de dezvoltare regionala cu finantare sau co-finantare de la buget:
• aplicarea programului national de redresare a zonelor monoindustriale;
• asigurarea coordonarii si controlului aplicarii programului national de privatizare a întreprinderilor la care statul este actionar;
• elaborarea si aplicarea programului national, cu defalcare pe regiuni, a programului de dezvoltare si reabilitare urbana;
• elaborarea si aplicarea, cu defalcarea pe regiuni, a programului de dezvoltare a infrastructurii fizice: retea de drumuri judetene, infrastructura edilitara, tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, sector energetic;
• aplicarea programelor specifice de dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii;
• elaborarea si aplicarea de programe privind dezvoltarea rurala;
• elaborarea si aplicarea de programe regionale de formare profesionala;
• elaborarea si aplicarea programului national pentru asigurarea transferului tehnologic;
• aplicarea programului national privind atragerea investitiilor straine în România.

Politici specifice de dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii

în urmatorii ani, Guvernul va asigura o finantare sau co-finantare pe programe si proiecte, având drept scop încurajarea formarii clusterelor de întreprinderi mici si mijlocii ce pot duce la cresterea competitivitatii în plan local si regional.

Proiecte de dezvoltare a întreprinderilor mici si mijlocii.

în urmatorii 4 ani, Guvernul va elabora si va aplica mai multe proiecte generale ce se vor integra în programele deja intiate sau/si finantate prin PHARE, dupa cum urmeaza:

• înfiintarea Centrelor internationale de afaceri (înfiintate în zone de dezvoltare economica);
• înfiintarea fondurilor regionale cu capital de risc;
• extinderea sistemului de garantare a creditelor;
• înfiintarea unei retele nationale de societati de leasing;
• sustinerea în continuare a programului de micro-credite, precum si a programului de marketing în sustinerea exporturilor si asistenta în management;
• elaborarea si aplicarea programului de asistenta a întreprinderilor mici si mijlocii de natura sa introduca criteriile de protectie si de conservare a mediului. Programul se va aplica în mai multe nivele, urmarind urmatoarele:
• implementarea retelei nationale de informare prin Internet cu privire la legislatia de mediu si standardele de calitate ISO;
• aplicarea unui program national de încurajare a formarii clusterelor.

Masuri de cooperare cu fundatii, asociatii de reprezentare a sectorului privat, societati de consultanta:

• stimularea si sprijinirea înfiintarii si organizarii la nivelul fiecarui oras a incubatoarelor de afaceri prin suportarea partiala de catre stat a costurilor serviciilor de consultanta acordate întreprinzatorilor  la începerea unei afaceri;
• suportarea partiala de catre stat a costurilor serviciilor de consultanta acordate întreprinzatorilor de societati de consultanta în management, marketing, drept comercial, implementarea standardelor ISO 9.000 si ISO 14.000.

Programul de guvernare al PNL propune înfiintarea sistemului MSA (Medical Saving Accounts) - Sistemul de economisire pentru sanatate. în baza acestui sistem:

• fiecare cetatean va contribui, lunar, în mod obligatoriu, cu un procent de 10% din venit (suma deductibila din baza de impozitare) la doua conturi familiale personale de economisire: un cont pentru servicii medicale curente si un cont pentru servicii medicale complexe (pentru interventii chirurgicale, boli grave care necesita tratamente foarte costisitoare). Aceste conturi vor alimenta fondurile de investitii private, care functioneaza similar cu fondurile private de pensii;
• sistemul cu conturi de economii de sanatate va genera motivatia consumatorului de a actiona responsabil în luarea de decizii privind sanatatea sa, pornind de la  controlul costurilor. în acest caz, pacientul va plati direct medicul, respectiv spitalul, pentru serviciul prestat;
• pacientii vor plati serviciile medicale curente (servicii preventive, medicamente obisnuite etc.) din contul de servicii medicale curente, iar din contul de servicii medicale complexe vor plati tratamentele costisitoare pentru boli grave, operatii.

Din cauza costurilor ridicate, în primii ani conturile de servicii complexe vor fi alimentate si de la bugetul local.

Drepturile acumulate în perioada aplicarii sistemului asigurarilor sociale de sanatate vor fi achitate printr-o emisiune imediata de "obligatiuni de recunoastere", netransferabile si cu o rata a dobânzii fixa.

Educatie

în conformitate cu principiile pietei libere si a egalitatii de sanse, actualul program de guvernare are în vedere:

• finantarea învatamântului prin bonuri de educatie (trecerea la subventionarea directa a consumatorului), creându-se astfel egalitatea de tratament între scolile private si cele publice;
• promovarea si cresterea ponderii învatamântului alternativ privat;
• promovarea dezvoltarii sistemelor de formare continua si extinderea învatamântului post-universitar;
• dezvoltarea unui sistem performant de învatamânt la distanta;
• coordonarea si înfiintarea sistemului de învatamânt trebuie transferate de la administratia centrala la cea locala;
• stabilirea programelor scolare de fiecare scoala în parte;
• administrarea actualelor universitati de stat de fundatii. Acestea vor prelua si activitatea de cercetare fundamentala;
• introducerea unui sistem fiscal de cointeresare a companiilor private în finantarea educatiei (învatamânt, cultura, cercetare fundamentala) prin alocarea directa de resurse;
• reconsiderarea si reaprecierea statutului social al profesorului si a conditiilor ce-i guverneaza cariera (recunoasterea importantei sociale majore a prestatiei sale - profesorul este un prestator de servicii de educatie - si recompensarea acestuia în functie de calitatea serviciului prestat în conditii de concurenta, singurul criteriu ce trebuie sa fundamenteze evolutia în cariera didactica);
• sustinerea centrelor de excelenta, a inovatiilor si initiativelor locale astfel încât sa se regenereze capacitatea de autoreglare si schimbare din interior a sistemului educativ;
• reorganizarea bazei materiale a învatamântului preuniversitar din zonele rurale prin reducerea numarului de scoli.

Cercetare - dezvoltare si transfer tehnologic

în domeniul programelor initiate si gestionate de Guvern:

• aplicarea unui program de restructurare a unitatilor de cercetare;
• elaborarea si aplicarea programului national de dezvoltare a retelelor de informatii;
• elaborarea si aplicarea programului national de extindere a co-finantarii proiectelor de cercetare - dezvoltare si transfer tehnologic (fonduri publice / fonduri private), conform experientei dobândite în cadrul programului Relansin;
• stimularea stabilirii de legaturi între unitatile de învatamânt, cercetare si societatile comerciale, prin finantare privata de proiecte, prin centrele de excelenta. Pentru sustinerea acestei structuri, Guvernul va înfiinta fondul national de garantare a creditelor pentru garantarea finantarii proiectelor de cercetare si dezvoltare si de încurajare a transferului tehnologic. De asemenea, Guvernul va elabora si implementa un program pe 4 ani de înfiintare si organizare a parcurilor tehnologice;
• finantarea Agentiei Managerile de Cercetare ªtiintifica, Inovare si Transfer Tehnologic în managementul si marketing-ul actiunilor de cercetare stiintifica, inovare si transfer tehnologic în domeniul ingineriei si în alte domenii asociate;
• aplicarea în continuare a sistemului de granturi pe tipuri de contracte (în functie de destinatie) ori în cadrul programului RELANSIN si programului CORINT (cu sub-programele EU-RO, COST-RO EURECA-R, NATO-STI, COPBIL, COPMOL, ALTCORINT);
• facilitarea de catre Ministerul Educatiei Nationale si Culturii si Agentia Nationale pentru ªtiinta, Tehnologie si Inovare a extinderii parteneriatului international în domeniu, în special prin participarea la programele internationale.

Societatea informationala

Obiective la nivel guvernamental privind politica de investitii:

• informatizarea principalelor activitati guvernamentale si a serviciilor publice pâna în anul 2004;
• informatizarea completa a sistemului de sanatate si a sistemului de asigurari sociale prin concesionarea lor sectorului privat;
• informatizarea sistemului de învatamânt preuniversitar si universitar de stat, inclusiv cu asigurarea programelor de training;
• alocarea unei cote de 35% din bugetul Agentiei Nationale pentru ªtiinta, Tehnologie si Inovare pentru sustinerea programelor care vizeaza dezvoltarea de produse Hi-Tech pentru TIC.

Alocarile de fonduri vor fi conditionate de asigurarea co-finantarii de catre sectorul privat.

Obiective privind sustinerea prin programe a sectorului TIC:

• elaborarea si aplicarea programului national privind marketing-ul si sustinerea exporturilor de produse Hi-Tech;
• elaborarea si aplicarea programului privind sustinerea înfiintarii parcurilor tehnologice, pentru încurajarea dezvoltarii sistemului Hi-Tech în sistem de cluster.

Consideratii generale

Obiectivele prioritare ale politicii externe a României în etapa actuala sunt:

• pregatirea României pentru negocieri în vederea dobândirii statutului de membru al Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare;
• pregatirea permanenta a echipelor de negociatori cu Uniunea Europeana;
• pregatirea României pentru negocieri privind aderarea la Organizatia Tratatului Nord-Atlantic;
• participarea si promovarea nemijlocita a intereselor nationale în cadrul formelor de cooperare regionala si subregionala;
• pregatirea preluarii presedintiei OSCE de catre România, în anul 2001.