Declaratie politica
Doamnelor si domnilor deputati,
Parchetul General de pe lânga Curtea Suprema de Justitie a dat urmatorul comunicat pe data de 8 martie 2001: "la propunerea procurorului general de pe lânga Curtea Suprema de Justitie, prin ordinul ministrului justitiei, s-a dispus eliberarea la cerere din functia de procuror-sef al Sectiei judiciare a CSJ a doamnei Silvia Cerbu". Doamna Silvia Cerbu si-a depus demisia în urma cu câteva zile pentru a nu fi obligata sa promoveze recursul în anulare în cazul dosarului Revolutiei de la Timisoara.
Are acest proces miza politica?
în iulie 1999 condamnarea generalilor Stanculescu si Chitac la câte 15 ani de închisoare a fost considerata un etalon la care se vor raporta toti magistratii care vor judeca dosarele Revolutiei din 1989. La vremea respectiva, reprezentantii PD si PDSR au reactionat vehement, iar Armata, prin cuvântul ministrului si al generalilor Degeratu si Badalan au considerat periculoasa aceasta solutie în cazul "Stanculescu-Chitac" deoarece va constitui un precedent judiciar pentru toti cei responsabili în reprimarea sângeroasa a evenimentelor din decembrie 1989, în principalele orase ale tarii si, mai ales, din Bucuresti". Presedintele în exercitiu la acea data, Emil Constantinescu a cerut celor care au sustinut teza presiunilor politice sa vina cu probe.
Presedintele României are obligatia constitutionala de a apara principiile statului de drept, dintre care cel mai important este principiul al separarii puterilor în stat. Independenta justitiei, consolidata în timp, trebuie sa fie respectata de orice cetatean al României, cu atât mai mult de seful statului. Afirmatia conform careia sentinta Curtii Supreme de Justitie a fost influentata de factori politici are o grava semnificatie.
în alta ordine de idei, sentinta cuprinde si plata a 36 miliarde de lei, solidar cu MApN, daune morale si materiale celor 253 de raniti si urmasilor celor 72 de persoane decedate în revolutia din decembrie 1989 de la Timisoara a provocat o alta polemica: culpabilizarea armatei române. Presedintele Constantinescu a declarat : "ªtim cu totii cât de importanta a fost contributia armatei la victoria revolutiei din decembrie 1989. Acest rol trebuie pretuit, rasplatit si elogiat". în calitatea sa de comandant al fortelor armate, presedintele Constantinescu si-a exprimat întreaga sa consideratie pentru contributia decisiva a armatei române la instaurarea democratiei în România.
în martie 2001, în prima sa conferinta de presa de la instalarea ca presedinte al României, Ion Iliescu a facut aprecieri la actul de justitie în România: "Cred ca este o greseala grava sa fie culpabilizata armata pentru nenorocirile de la Revolutia româna. Daca nu ar fi abandonat pozitia de atunci, am fi avut pierderi mult mai mari, haos si anarhie". Paradoxal este ca seful statului s-a facut vinovat de implicare în actul justitiei, la numai o zi dupa ce participase la sedinta de bilant a instantelor judecatoresti si al Ministerului Justitiei. în cadrul acestei sedinte, presedintele Ion Iliescu a reclamat "nemultumirea si sentimentul de frustrare" pe care îl au cetatenii în fata actului de justitie. "Toate acestea au trei cauze: caracterul neunitar al practicii judiciare, coruptia si neîntelegerea de catre unii magistrati a ceea ce reprezinta inamovibilitatea si independenta judecatorilor ori stabilitatea procurorilor" Din acest motiv si-a înaintat demisia doamna Silvia Cerbu, procuror-sef al Sectiei judiciare a CSJ?
Pentru ca domnul presedinte Ion Iliescu a recomandat executivului sa reanalizeze Statutul Curtii Supreme de Justitie care s-a "transformat într-o instanta ordinara în România"?
De altfel, la aceeasi sedinta a bilantului Parchetului General premierul Adrian Nastase si-a motivat prezenta pentru a-i asigura pe procurori "ca nu vor exista presiuni politice din partea guvernului în activitatea lor". în privinta suspendarii sentintei prin care generalii (r) Victor Athanasie Stanculescu si Mihai Chitac au fost condamnati la câte 15 ani de închisoare pentru evenimentele din decembrie 1989 de la Timisoara, de catre procurorul general al României, Joita Tanase la data de 9 februarie 2001, suspendare dispusa pâna la 9 mai 2001, premierul a declarat ca aceasta suspendare nu este presiune politica pentru ca, dupa parerea sa, "sub o anumita componenta, a fost un proces politic".
Judecatorii Curtii Supreme de Justitie s-au declarat surprinsi de decizia procurorului general (surse Mediafax). Decizia procurorului general implica suspendarea tuturor procedurilor declansate în acest dosar, respectiv cererea de extradare din Marea Britanie a generalului Stanculescu. Celalalt general, Mihai Chitac se afla si el în libertate, beneficiind de o întrerupere a pedepsei pe motive medicale.
Declaratiile presedintelui României conduc la urmatoarea concluzie: Nu se cunoaste sau nu se aplica principiul separatiei puterilor în stat, în schimb se foloseste influenta politica pentru a face presiuni în derularea actelor de justitie.

mai multi bani pentru stat din impozite mai mari
mai putini bani pentru stat si mai multi bani pentru IMM -uri