Document de pozitie al PNL fata de problema descentralizarii administrative prin dezvoltarea regionala a României
(Anteproiect)

Partidul National Liberal:

• Considerând ca integrarea României în Uniunea Europeana si în structurile de securitate euro-atlantice reprezinta o prioritate de maxima importanta;
• Considerând ca dreptul cetatenilor de a participa la gestionarea activitatilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre din Consiliul Europei;
• Convins ca existenta regiunilor administrate de autoritati alese prin vot universal si investite cu responsabilitati efective permite o mai buna dezvoltare economico-sociala a tarii;
• Convins ca aplicarea principiului subsidiaritatii constituie o contributie importanta la constructia unei democratii autentice în România, bazate pe legitimitate egala a diferitelor niveluri de putere: local, judetean, regional si national;
• Constient ca regiunea constituie un nivel administrativ adecvat pentru punerea în practica a principiilor ce stau la baza integrarii europene;
• Afirmând ca  dezvoltarea regionala  nu trebuie sa se realizeze în detrimentul autonomiei colectivitatilor locale ci din contra sa fie însotita de masuri vizând protectia lor;
• Afirmând ca recunoasterea autonomiei regionale implica loialitatea fata de statul national unitar cu respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale;
• Afirmând ca recunoasterea autonomiei regionale trebuie sa fie insotita de masuri ce sa asigure solidaritatea între diferitele regiuni ale tarii în scopul asigurarii unei dezvoltari durabile echilibrate;
• Constient ca procesul de cooperare inter-regionala si transfrontaliera constituie un aport pretios si indispensabil la constructia europeana

Afirma urmatorul punct de vedere fata de procesul de dezvoltare regionala al României:

I. Constructia regionala a României este un process de organizare teritoriala a tarii sub aspect administrative pe trei nivele administrative, în regiuni, judete si comune, orase, municipii. Pentru realizarea acestui principiu de structurare administrative – teritoriala, sunt necesare amendarea  art. 3 (2) precum si a sectiuni a 2-a din capitolul V al Constitutiei României.

Constructia regionala reprezinta, în acest context, un process de creare a unor unitati administrative teritoriale, mai mari – regiuni – situate între nivelul statului si cel al judetului. România ar putea fi structurata, pe 7-8 regiuni, fiecare continând un numar de 3 pâna la 6 judete.

Constructia regionala aloca competente administrative regiunilor considerate ca si entitati teritoriale, relative omogene, din punct de vedere economic. Comunitatile entice beneficiaza de garantii conform normelor europene în materie.

II. Dezvoltarea regionala reprezinta o politica în primul rând economica pentru asigurarea la nivel national a dezvoltarii socio-economice durabile. Aceasta politica trebuie sa fie racordata la realitatea specifica româneasca si sa urmareasca trei categorii de obiective:

1. Armonizarea cu prevederile existente în cadrul UE
2. Reducerea dezechilibrelor regionale ce se manifesta în România la ora actuala; Integrarea activitatilor sectoriale în cadrul regiunilor de dezvoltare
3. Utilizarea optima a resurselor umane si materiale din regiune

III. Regiunea reprezinta o unitate administrativ-teritoriala a carei vocatie este de a promova dezvoltarea economica, sociala, culturala si stiintifica durabila si în acelasi timp amenajarea optima a teritoriului ei, cu respectarea integritatii, autonomiei si a atributiilor judetelor si a comunelor, oraselor, municipiilor. Regiunea dispune de un patrimoniu, de o administratie si de un buget propriu.

IV. Administratia publica de nivel regional trebuie sa se bazeze pe principiul autonomiei regionale. Prin autonomie regionala se întelege dreptul si capacitatea efectiva pentru colectivitatile teritoriale, dotate cu autoritati alese în mod direct, situate între stat si colectivitatile locale si dispunând fie de prerogative de autoadministrare fie de prerogative transferate de la nivel central, de a gestiona o parte importanta din activitatile de ordin public, sub propria responsabilitate si în interesul colectivitatilor ce le reprezinta. Principiul autonomiei regionale trebuie sa fie recunoscut în Constitutie si sa nu afecteze principiile unicitatii si integritatii statului.

V. Autoritatea administratiei publice la nivel regional este reprezentata de un consiliu regional ales prin vot secret, direct si universal. Statutul alesilor la nivel regional trebuie sa asigure liberul exercitiu al mandatului încredintat de catre cetateni.

VI. Finantele publice la nivel regional trebuie sa asigure un buget suficient pentru sustinerea competentelor proprii regiunii cât si a altora delegate de catre autoritatile centrale. Sursele de finantare trebuie sa fie suficient de diversificate si în acelasi timp evolutive pentru a putea acoperi evolutia reala a costurilor exercitarii competentelor.

Cea mai mare parte a resurselor financiare a regiunilor trebuie sa fie constituite din resurse proprii de care regiunea sa dispuna în mod independent. Transferurile si subventiile de la bugetul central trebuie sa se efectueze respectând principiul neafectarii. Ele trebuie sa se supuna unor proceduri si reguli anterior stabilite prin lege, bazate pe criterii obiective riguros stabilite si corespunzând necesitatilor reale ale regiunii.

VII. Statul trebuie sa asigure, în conformitate cu principiul solidaritatii nationale, mecanisme de echilibrare financiara, tinând cont atât de resursele potentiale cât si de sarcinile regiunii. Regiunile trebuie sa aiba, în limitele legii, acces la pietele de capital pentru a finanta cheltuielile de investitii prin împrumuturi pe care sa le poata garanta pe baza propriilor retete de finantare.

Constructia regionala, ca si politica de asigurare a dezvoltarii socio-economice durabile la nivel national, nu poate fi promovata în mod corect de formatiuni politice, de partide, cu caracter regional. Acestea îsi constituie suportul doctrinar din promovarea regionalismului iar în ultima instanta din cultivarea exacerbata a unor caracteristici locale ce pot intra în contradictie cu autenticul interes national. în acelasi timp însa centralismul excesiv, fals drapat în culorile nationale, poate conduce la o rezolvare incorecta a problemei dezechilibrelor regionale.

Prin urmare o abordare serioasa si responsabila a dezvoltarii regionale a  României din perspectiva unei mai rapide integrari în UE dar si din cea a cresterii economice, se impune. Dialogul constructiv între fortele politice semnificative poate oferi raspunsuri atât la problemele ridicate de procesul de dezvoltare regionala cât si la strategia de abordare a acesteia.