Bugetul reprezinta fara îndoiala, una din pârghiile esentiale pentru orice executiv, în încercarea de a concretiza elementele programatice anuntate si asumate cu ocazia investirii.

Din aceasta perspectiva, toti cei care se vor astepta sa gaseasca în actualul proiect determinari doctrinare diferite de cele ale partidului de guvernamânt vor fi pe buna dreptate, dezamagiti si vor avea un motiv serios sa voteze împotriva.

In ceea ce ne priveste, primele întrebari si primele rezerve le exprimam fata de parametrii de baza ai constructiei bugetare.

A fost avuta în vedere, astfel, o crestere economica de 4,2 % pe baza careia se structureaza un întreg esafodaj de indicatori. întrebarea este daca aceasta crestere este sustenabila, daca putem vorbi despre o crestere reala si sanatoasa. ªi pe ce se bazeaza cresterea asumata?

Pe o sporire a volumului exporturilor? greu de crezut, câta vreme nivelul înregistrat în anul precedent constituie daca nu un plafon, atunci cel putin un prag psihologic, având în vedere si structura extrem de permisiva din acea perioada.

Pe un efort investitional spectaculos? De unde resurse ? Singura componenta având un oarecare grad de certitudine o reprezinta investitiile publice, prilej de acordare a unor privilegii clientelei politice si, prin dispersia lor exagerata, modalitate sigura de risipire a banului public.

In rest, investitorii români au înca nevoie de timp si de un tratament cel putin acceptabil, daca nu si stimulativ pentru a contribui la o eventuala relansare a dimensiunii investitionale.

Investitorii straini asteapta si ei, între doua majorari de accize, încercând sa înteleaga sensul afirmatiilor de genul : " România nu are nevoie de un acord cu F.M.I.", facute de reprezentantii actualului Executiv.

tinta de inflatie, stabilita la 25% este pe cât de ambitioasa pe atât de greu de atins. Anualizarea nivelului realizat în primele doua luni ne conduce la o cifra de peste 40%. ªi atunci tindem sa dam mai curând crezare estimarilor specialistilor din piata financiar - bancara care vorbesc de cifre oscilând în jurul a 35 %.

Daca deficitul proiectat de 3,7% este mare sau mic, putem aprecia doar în functie de cei doi parametrii esentiali: costul finantarii si posibilitatea unei finantari neinflationiste. La prima vedere, o pondere de 65% a componentei externe, ar justifica sperantele Guvernului într-o finantare neiflationista. Pe de alta parte, însa costul acestei finantari va fi deosebit de mare. Ratingul de tara, chiar daca s-a mai ameliorat în ultima vreme, ne aseaza într-o pozitie deloc confortabila sub aspectul dobânzilor pe piata externa de capital, undeva la dublul nivelului solicitat pentru tari ca Polonia sau Ungaria.

Esecul negocierilor cu F.M.I., amâna derularea altor finantari acordate de Banca Mondiala si U.E. care, prin nivelul dobânzilor, a termenelor de rambursare (incluzând si perioade de gratie), sunt mult mai favorabile tarii noastre.

In fine, cu o piata autohtona de capital subdezvoltata, orice întârziere în finantarea externa a deficitului bugetar va conduce prin mecanismul titlurilor de stat - la relansarea dobânzilor, la restrângerea creditului neguvernamental si evident la inflatie.

Daca tot s-a vorbit de fariseism, putem întelege distanta care separa proiectul bugetului de programul electoral, cu care actualul partid de guvernamânt a câstigat voturile românilor. Este de neînteles, însa, modul în care elementele constructiei bugetare contrazic chiar si repere de baza ale programului de guvernare.

Prioritatea agriculturii, clamata de membrii actualului Executiv, se concretizeaza în plan bugetar prin reducerea drastica a alocatiilor aferente acestui sector, chiar si în cifre nominale, ca sa nu mai vorbim de cifre comparative.

Pentru sustinerea fondurilor de garantare a IMM, Guvernul a destinat o suma de 50 miliarde lei, în termeni reali cu peste 40% mai putin decât prevederile anului precedent.

Daca în programul de guvernare întarirea disciplinei financiare constituie un principiu de baza, textul legii bugetului îndeamna dimpotriva la indisciplina stabilind prioritati arbitrare si discriminatorii în sistemul de plati. Dupa cum tot la indisciplina financiara îndeamna si prevederile vizând esalonarea la plata a unor debite restante prin compensarea acestora cu livrari viitoare.

Am sustinut fara rezerve ideea de a preveni prin toate mijloacele posibile producerea unor calamitati naturale si nu putem fi decât stupefiati la vederea unei cifre de 391,5 milioane lei alocata transferurilor pentru prevenirea si combaterea inundatiilor si îngheturilor. Câti metri de dig s-ar putea construi cu acesti bani? Sau câte proiecte îsi vor disputa aceasta suma fabuloasa?

Guvernul proclama de asemenea transparenta cheltuirii banului public dar respinge ideea organizarii licitatiilor pentru achizitii publice prin intermediul burselor de  marfuri .

Nu doresc sa mai insist asupra amânarii prevederilor aferente reducerii TVA la produsele de baza, asupra modului formal în care ni s-a propus  reducerea numarului fondurilor speciale si a altor elemente de inconsecventa fata de programul de guvernare.

Luând act de faptul ca nici un amendament important al liberalilor nu a fost acceptat în comisiile reunite pentru buget, finante si banci, parlamentarii PNL nu au avut nici un motiv sa sustina la votul final din comisii proiectul de buget.

Imposibilitatea gasirii unui compromis benefic pentru tara, macar la nivelul concretizarii unor principii universal valabile în alcatuirea unui buget, ne determina sa atentionam ca vom folosi dreptul nostru de vot în Parlament cu toata responsabilitatea si în deplina cunostinta de cauza.

In ciuda situatiei de respingere uneori brutala a amendamentelor noastre, care apreciem ca ar fi fost de natura sa corecteze neajunsurile bugetului, mentionate mai sus, PNL îsi exprima în continuare speranta ca Plenul reunit al celor doua Camere ale Parlamentului va întelege ca România are nevoie de un buget realist, adaptat conjuncturii interne si externe, apt sa promoveze o crestere economica sustenabila si cel mai mult, sa raspunda asteptarilor cetatenilor.

In acest fel, PNL întelege sa dea în continuare, dovada de spirit democratic de deschidere, de flexibilitate, realizând ca opozitia pe care o face proiectului Legii bugetului trebuie sa fie cu adevarat constructiva si în interesul întregii natiuni.