În opinia Partidului Naţional Liberal, relansarea politicii sociale în România este indisolubil legată de stoparea decăderii economice ce a condus la declinul inexorabil al calităţii vieţii şi al nivelului de trai. Pe fond, căderea economiei datorată etatismului, managementului ineficient, calităţii inferioare şi productivităţii scăzute a dus la prăbuşirea industriei, la supravieţuirea agricolă sub forma gospodăriei ţărăneşti de subzistenţă şi, evident, la penuria de resurse pentru susţinerea programelor sociale.
Programul Partidului Naţional Liberal are ca obiective de politică socială modernizarea societăţii, stabilitatea şi creşterea nivelului de securitate şi de asistenţă socială. Obiectivele pornesc de la realitatea nemijlocită; în raport cu mediul european suntem o societate subdezvoltată, cu economie arhaică şi cu mentalităţi predominant conservatoare.
Modernizarea socială trebuie să devină coerentă, corelată şi dinamică. Orientată cu prioritate spre cadrul legislativ, instituţional şi tehnologic, modernizarea va include programe sectoriale coordonate la nivel naţional şi local în domeniul asigurărilor sociale, asistenţei sociale, a familiei, a copilului, a categoriilor defavorizate. Programele vor fi susţinute de precizări exprese privind sursele de finanţare.
Stabilitatea socială va fi susţinută prioritar prin dezvoltarea clasei de mijloc şi prin stoparea procesului de sărăcire a populaţiei.
a) Clasa de mijloc reprezintă factorul de echilibru şi dezvoltare. Ea este alcătuită din muncitori cu calificare ridicată, din ţărani proprietari de pământ şi utilaje agricole, din angajaţi şi patroni, din prestări de servicii, din cadrele tehnice medii şi superioare, din majoritatea funcţionarilor publici, din oameni din învăţământ, din cultură, din savanţi şi artişti. Toate aceste categorii, ca factor motrice, ca inimă vie a societăţii, vor fi susţinute în procesul de diferenţiere şi performanţă.
b) Limitarea sărăciei este un obiectiv prioritar al stabilităţii sociale. Sărăcia este starea lipsei permanente de resurse pentru asigurarea unui standard de viaţă considerat decent sau acceptabil pentru o comunitate dată. Având în vedere gravele privaţiuni materiale şi sociale (dreptul la muncă, drepturi de familie şi locuire, dificultăţile de integrare, privarea de educaţie etc.), este obligatorie stabilirea normelor metodologice pentru definirea pragurilor sărăciei absolute şi relative şi evitarea adâncirii în sărăcie şi a sărăciei externe.
Creşterea nivelului de securitate socială, dezvoltarea şi diferenţierea unor reţele alternative de protecţie se vor obţine prin aplicarea următoarelor reguli:
1. veniturile primare (salarii, profituri, venituri din proprietate) sunt baza bunăstării individuale şi trebuie obţinute în cât mai mare măsură printr-o activitate liberă în economia de piaţă;
2. obţinerea veniturilor statului necesare programelor de alocare şi redistribuire se va face prin corelarea fiscalităţii moderate cu dinamizarea economiei de piaţă;
3. redistribuirea veniturilor statului se va realiza prin diversificarea metodelor de alocare, prin focalizarea în funcţie de stringenţa necesităţilor şi prin dezvoltarea fondurilor private ca alternativă la bugetele publice.
Partidul Naţional Liberal va înlocui modelul actual de asistenţă socială, apreciat ca redus, limitativ, pasiv şi birocratic cu un model dinamic şi uman, caracterizat prin dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială, prin programe focalizate, cu resurse de finanţare precise şi prin instituirea de servicii speciale pentru protecţia persoanelor, grupurilor şi comunităţilor aflate în şomaj temporar.
Partidul Naţional Liberal va moderniza metodologiile de lucru în ce priveşte identificarea şi înregistrarea categoriilor cu vulnerabilitate şi expunere ridicată (familii sărace, copii abandonaţi, delincvenţă juvenilă, handicap, bătrâni, persoane/grupuri calamitate, dependente de alcool, drog etc.), fluidizarea alocării, elaborarea strategiilor preventive.
Partidul Naţional Liberal va acţiona pentru creşterea solidarităţii intra şi inter generaţii, pentru mai buna organizare a sistemului de asigurări sociale şi pentru dezvoltarea sistemului societăţilor private de asigurări. În mod categoric, Partidul Naţional Liberal se pronunţă pentru separarea bugetului de asigurări sociale de bugetul public, pentru protejarea acestuia de intervenţia şi chiar de abuzurile guvernului.
Partidul Naţional Liberal va susţine dezvoltarea fondurilor private de asigurări cu disponibilităţi sporite de plasament şi investire. În acest fel se va asigura mai buna mobilizare a resurselor, acumularea de capital, creşterea rentabilităţii şi reducerea cheltuielilor de administrare.
Partidul Naţional Liberal va interveni pentru reducerea obligaţiilor fiscale individuale (Contribuţiile pentru Asigurări Sociale, Asigurări pentru munca în agricultură, Fondul de şomaj, Fondul de sănătate etc.), concomitent cu lărgirea bazei de aplicare, astfel încât să se asigure completarea corespunzătoare a veniturilor pentru toţi cei care, din diverse motive, suportă pierderi de venit.
Pornind de la deficienţele grave manifestate de monopolul statului în elaborarea, implementarea şi aplicarea politicilor sociale, Partidul Naţional Liberal va promova creşterea numărului de parteneri implicaţi (organizaţii neguvernamentale, comunităţi locale, organizaţii private, familii etc.) în programe şi obiective, precum: spitale, clinici, campusuri universitare, centre de reconversie profesională, centre culturale, muzee, etc.
2. Învăţământul şi cercetarea
În concepţia Partidului Naţional Liberal învăţământul reprezintă o prioritate naţională, prin el putându-se asigura renaşterea morală şi socială a României.
Principalele aspecte ale strategiei Partidului Naţional Liberal pentru asigurarea acestui imperativ sunt:
• crearea cadrului legislativ necesar pentru asigurarea compatibilităţii învăţământului românesc cu învăţământul european, păstrând în acelaşi timp tradiţiile şcolii româneşti;
• învăţământul, de stat şi privat, trebuie organizat pe baze democratice, umaniste şi morale astfel încât acesta să răspundă exigenţelor viitoarelor generaţii;
• învăţământul se finanţează de la bugetul de stat în limita a minimum 6% din PIB, precum şi din alte surse legale (sponsorizări, venituri proprii) ce constituie surse extrabugetare;
• asociaţiile profesionale şi federaţiile sindicatelor din învăţământ, recunoscute la nivel naţional, vor fi cointeresate să participe la organizarea şi desfăşurarea sistemului vocaţional de învăţământ, care va fi axat în primul rând pe problemele combaterii şomajului şi reciclarea forţei de muncă;
• va fi sprijinit învăţământul de toate gradele în limba română din cadrul comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării, astfel ca acestea să-şi recâştige identitatea culturală;
• se va crea cadrul instituţional şi material necesar pentru trecerea, prin învăţământ, la viitoarea societate informaţională;
• se vor stimula relaţiile unităţilor de învăţământ cu unităţi similare din ţările centrale şi sud-est europene, atât la nivel liceal, cât şi universitar, lăsându-se acestora totala iniţiativă şi autonomie, pentru asigurarea unei integrări europene a sistemului de învăţământ românesc, până în anul 2000.
Învăţământul privat
Partidul Naţional Liberal consideră că învăţământul privat trebuie să fie sprijinit de stat, prin credite returnabile în 5 - 10 ani, cu dobândă minimă compensată de la bugetul statului, după ce a fost acreditat, atestat şi dovedit viabil; creditele vor putea fi alocate după cel puţin 5 ani de funcţionare a instituţiei respective.
Partidul Naţional Liberal susţine crearea cadrului legislativ necesar organizării învăţământului privat de toate gradele.
Învăţământul de stat
Partidul Naţional Liberal consideră că învăţământul de stat trebuie să (re)devină competitiv. Pentru aceasta, după 5 ani de la începerea acestui program, fondurile alocate dezvoltării şi dotării instituţiilor de învăţământ vor fi date şi în funcţie de rezultate. Acest principiu este aplicabil numai formelor de învăţământ de la liceu, inclusiv, în sus.
Se vor statua "şcoli cu tradiţie", şcolile generale ai căror absolvenţi au intrat în liceu în proporţie de cel puţin 80%; "licee de tradiţie", liceele ai căror absolvenţi au intrat într-o facultate în proporţie de 80%; "universităţi cu tradiţie", universităţile ai căror absolvenţi au fost angajaţi în proporţie de 60% după primul an de la absolvire. Personalul din aceste unităţi şcolare va beneficia de o majorare cu 30% a salariului, pentru încurajarea unui proces de învăţământ de calitate.
Va fi demarat un program de realizare a unor manuale alternative pentru aceeaşi disciplină, ceea ce va crea cadrul necesar unui învăţământ competitiv şi responsabil.
Statul trebuie să susţină dorinţa de şcolarizare ulterioară învăţământului minimal obligatoriu.
Cadrele didactice angajate în unităţile de învăţământ din mediul rural, trebuie să beneficieze de facilităţi susţinute de la bugetul de stat şi din bugetul local pentru a fi încurajate să se stabilească definitiv în comuna în care au activitate didactică.
Se va iniţia un program de construire de noi şcoli şi licee, respectiv de extindere a celor existente, astfel ca până în anul 2000 să existe doar clase cu maximum 25 de elevi.
Absolvenţii de liceu vor cunoaşte obligatoriu o limbă străină de circulaţie internaţională.
Se va dezvolta sistemul de şcoli profesionale de profil agricol, industrial şi economic pentru crearea unei forţe de muncă cu înaltă calificare.
Autonomia universitară va constitui elementul de bază al creşterii calităţii procesului de învăţământ superior.
Se vor crea condiţiile necesare renunţării la examenul de admitere în facultate.
Bursa studenţească va acoperi cheltuielile de întreţinere şi studii.
Absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior militar vor putea să se înscrie la doctorat, cu frecvenţă, în urma promovării examenului de admitere la doctorat, aceştia beneficiind de o bursă acordată din fondurile M.Ap.N., respectiv M.I.
Învăţământul medical, învăţământul pedagogic, învăţământul juridic, precum şi alte forme de învăţământ la solicitarea organizaţiilor profesionale recunoscute, vor organiza concursuri la nivel naţional pentru atestarea profesională conform normelor europene, în scopul recunoaşterii diplomelor.
Va fi demarat un program de susţinere materială prin împrumuturi a absolvenţilor cu performanţe şcolare deosebite, care doresc să aibă iniţiative productive proprii, în vederea integrării lor rapide în viaţa economică.
Cercetarea universitară
În concepţia Partidului Naţional Liberal cercetarea ştiinţifică universitară este un element definitoriu al calităţii învăţământului superior.
Pentru aceasta, în concepţia Partidului Naţional Liberal trebuie ca:
• bugetul cercetării universitare alocat de la bugetul statului, distinct de fondurile alocate învăţământului, urmează să crească astfel: în 1997: 0,1%; în 1998: 0,15%; în 1999: 0,2%; în 2000: 0,3%; în 2006: 1%;
• să se iniţieze un program pentru dotarea cu aparatură modernă a unităţilor de învăţământ, şi mai ales a celor de învăţământ superior, în vederea alinierii acestora cu unităţile similare din Europa de Vest şi pentru pregătirea unor absolvenţi cu performanţe la nivel mondial;
• să fie încurajate unităţile de învăţământ superior al căror potenţial face posibilă crearea unor institute de cercetare proprii;
• să se creeze condiţiile de integrare a unor institute de cercetare în reţeaua unităţilor de învăţământ superior; astfel se preconizează ca până în anul 2000 majoritatea institutelor de cercetare actuale să fie integrate sistemului de învăţământ superior.
3. Sănătatea
Partidul Naţional Liberal consideră sănătatea o prioritate pe agenda sa politică şi susţine promovarea unei strategii naţionale de asigurare a "sănătăţii pentru toţi", bazată pe principiile accesibilităţii, echităţii, responsabilităţii individuale, participării comunitare, cost-eficienţei şi calităţii.
Partidul Naţional Liberal are ca obiectiv creşterea continuă a stării de sănătate a populaţiei, reducerea mortalităţii şi morbidităţii. Ţintele prioritare sunt scăderea mortalităţii infantile şi materne, reducerea mortalităţii evitabile, prelungirea duratei de viaţă şi a duratei medii de viaţă sănătoase.
Partidul Naţional Liberal susţine că se impune schimbarea modului de finanţare. Sănătatea are nevoie de resurse mai multe şi mult mai bine utilizate.
România (3,2% PIB pentru sănătate) trebuie să se apropie treptat de valorile europene ale procentului din PIB alocat sănătăţii (7-8%). Subfinanţarea cronică a sectorului sanitar se plăteşte în boli şi decese evitabile. Partidul Naţional Liberal nu consideră sectorul sanitar ca fiind neproductiv şi nici sumele alocate sănătăţii o cheltuială, ci o investiţie în oameni şi în viitorul lor.
Partidul Naţional Liberal susţine, pentru a face mai mult cu mai puţin, necesitatea descentralizării sistemului medical, paralel cu dezvoltarea programelor de formare a managerilor de unităţi sanitare şi de aplicare a contractelor de management (cu resurse, responsabilităţi şi termen bine definite). Resursele din sectorul sanitar sunt prea importante pentru a mai fi alocate pe criterii istorice/relaţii personale, precum şi gestionate fără existenţa unor obiective, strategii, programe. Planificarea şi controlul centralizat, lipsa stimulentelor pentru eficienţă şi calitate, lipsa competiţiei, precum şi menţinerea unui consumator captiv, pasiv, neîntrebat împiedică creşterea continuă a performanţelor în sectorul medical. Prin descentralizare, privatizare (în primul rând la nivelul asistenţei medicale primare), alocarea resurselor în funcţie de nevoi, dar şi de performanţă, se va stimula concurenţa (atât între unităţile publice, cât şi între cele publice şi non publice).
Partidul Naţional Liberal consideră că trebuie reinventat sistemul sanitar, redefinit rolul spitalelor, schimbate relaţiile dintre spitale şi dispensare, asigurată continuitatea îngrijirilor medicale. De cele mai multe ori îngrijirile medicale încep şi se termină la uşa spitalului. Internarea trebuie să fie ultima opţiune a unui şir de servicii medicale de calitate. Susţinerea asistenţei medicale primare ca ea să devină dinamică, performantă ar permite descongestionarea spitalelor şi le-ar permite acestora ca, împreună cu promovarea autonomiei manageriale, să-şi poată utiliza resursele pentru a oferi servicii de specialitate de calitate crescândă, să se retehnologizeze.
Partidul Naţional Liberal susţine nevoia ca sistemul de acreditare al spitalelor să funcţioneze, ceea ce ar permite, evaluarea şi compararea performanţelor (medicale, economice etc.) diferitelor unităţi sanitare, cunoaşterea costurilor reale, încurajarea creşterii eficienţei. Partidul Naţional Liberal susţine că dacă nu se recompensează calitatea şi eficienţa, se recompensează lipsa acestora. Reducerea risipei din sectorul sanitar ar fi una din cele mai importante resurse. Din păcate, risipa este bine zidită în chiar modul de lucru, utilizarea unor tratamente medicale depăşite, lipsa de informaţii, reglementări financiare contraproductive (ex.: cheltuie / pierde vs. salvează şi investeşte). Noi privim bolnavul ca un întreg, cu problemele lui medicale, economice, sociale etc., de aceea considerăm necesară promovarea unui alt tip de relaţie între domeniul medical şi cel social, inclusiv angajarea de asistente sociale care să lucreze în spitale; cele mai defavorizate cazuri sunt cele mixte medicale şi sociale.
Partidul Naţional Liberal susţine promovarea Cartei drepturilor bolnavilor, a libertăţii acestora de a alege. Aplicarea principiului "banii urmează bolnavii" va duce la creşterea calităţii serviciilor medicale, precum şi la utilizarea mult mai eficientă şi efectivă a resurselor.
Partidul Naţional Liberal crede în parteneriatul bazat pe comunitate. La nivel local şi regional susţinem parteneriatul multiplu (ex.: organizaţie non guvernamentală, autoritate locală - spital/policlinică), ceea ce ar permite autorităţilor locale elaborarea şi dezvoltarea propriilor programe de îngrijire comunitară. Aceste programe permit complementaritate atât în oferta de servicii medicale, cât şi în utilizarea resurselor. Se susţine astfel continuitatea îngrijirilor medicale, aducerea acestora cât mai mult posibil în comunitate, unde echipe mixte medicale şi sociale pot oferi o alternativă de calitate la îngrijire din instituţiile medicale, care sunt mult mai scumpe.
Partidul Naţional Liberal susţine necesitatea unui mai bun echilibru între programele de prevenţie şi tratamentul curativ.
Considerăm ca o prioritate menţinerea cât mai multor români în stare bună de sănătate şi nu doar depunerea de eforturi terapeutice după ce s-au îmbolnăvit. De aceea, susţinem crearea şi dezvoltarea de programe de prevenţie, programe de educaţie sanitară care să înveţe românii cum să trăiască sănătos (modul de viaţă are cel mai mare impact asupra stării de sănătate). Alimentaţia nesănătoasă, alcoolul tutunul, expunerea la stres şi lipsa exerciţiilor fizice sunt cei mai mari duşmani ai sănătăţii, împotriva cărora dorim să luptăm sistematic, continuu, eficient, informând cetăţenii, ajutându-i să-şi asume responsabilitatea individuală pentru starea lor de sănătate.
Partidul Naţional Liberal consideră că reforma în sectorul sanitar nu se poate face împotriva personalului medical, ci numai împreună cu acesta, precum şi spre beneficiul lui. Personalul medical trebuie motivat să crească permanent calitatea şi eficienţa actelor medicale, precum şi a răspunderii faţă de bolnav. Plata pe sub masă (bacşişul) este un efect al statutului necorespunzător (chiar umilitor) al personalului medical în societate şi al salarizării, timp de peste 50 ani, cu mult sub salariul mediu pe economie. Aceasta este şi cauza încetinirii multor schimbări necesare reformei (ex. reducerea / redistribuirea numărului de paturi în spitale). Bacşişul duce la inechitate, scăderea accesibilităţii la serviciile medicale şi este umilitor pentru personalul medical.
Partidul Naţional Liberal consideră importantă înlăturarea lui treptată, paralel cu recunoaşterea drepturilor şi responsabilităţilor reale ale personalului medical.
Partidul Naţional Liberal susţine programe prioritare care să se adreseze celor mai importante cauze de deces din România: bolile cardio-vasculare, cancerul, accidentele. Partidul Naţional Liberal doreşte dezvoltarea luptei împotriva TBC, bolilor contagioase etc.
Partidul Naţional Liberal consideră că putem avea români sănătoşi într-o Românie sănătoasă, dar trebuie să investim în oameni şi să dăm mai multă valoare banilor alocaţi.
4. Cultura
Partidul Naţional Liberal recunoaşte importanţa deosebită a domeniului cultural ca domeniu privilegiat de manifestare a spiritului liber, creator şi a identităţii naţionale.
Pornind de la aceasta şi ţinând seama de realităţile şi dificultăţile inerente oricărei perioade de relansare economică, Partidul Naţional Liberal îşi orientează politica culturală în sensul deplasării accentului de pe subvenţionarea culturii de la bugetul public, către stimularea investiţiei în cultură.
O asemenea schimbare de atitudine urmăreşte transformarea culturii dintr-un domeniu dependent de resursele financiare create în alte sectoare, într-un domeniu în stare să-şi producă propriile resurse, deschizând calea liberă apariţiei unor adevărate pieţe culturale.
În principal, stimularea investiţiei în cultură se face prin recunoaşterrea activităţilor culturale ca aparţinând de domeniul producţiei culturale şi nu prestărilor de servicii culturale, cu efecte benefice asupra impozitării profitului cultural la nivel mai scăzut.
În paralel cu aceste măsuri Partidul Naţional Liberal acţionează pentru descentralizarea instituţiilor culturale şi privatizarea accentuată a tuturor acelor activităţi, care prin însăşi natura lor sunt destinate obţinerii de profituri ce pot fi reinvestite în folosul culturii (activitatea editorială, organizarea de spectacole, turismul cultural etc.).
Descentralizarea instituţiilor culturale va urmări o reducere drastică a numărului de instituţii de rang naţional, finanţate exclusiv de la bugetul public ca instituţii de înaltă cotă profesională, şi va deplasa interesul şi responsabilitatea comunităţilor locale către susţinerea cu resurse proprii a unor instituţii care să le reprezinte.
În ce priveşte instituţiile culturale finanţate de la bugetul public, Partidul Naţional Liberal consideră absolut necesară o reformă managerială şi o nouă politică de resurse umane, care să transforme funcţionarul cultural în artist creator sau specialist creator, permanent cointeresat în sporirea calităţii actului cultural.
Partidul Naţional Liberal are în vedere şi iniţierea legislaţiei corespunzătoare în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional, a valorificării moştenirii culturale, dar şi a stimulării creaţiei româneşti contemporane, pentru a putea integra România în circuitul internaţional al valorilor culturale, la locul şi în rangul pe care îl merită.
5. Tineretul şi familia
Partidul Naţional Liberal, deşi un partid istoric, este un partid în care tineretul are o pondere foarte importantă şi care îşi propune acordarea unei atenţii speciale problemelor tineretului din România.
Obiectivul Partidului Naţional Liberal este de a reprezenta cu precădere interesele tinerilor şi de a promova acele măsuri care să conducă la o reală îmbunătăţire a condiţiilor de educaţie şi integrare socială şi economică a tinerilor în societate.
1. Tineretul şi politica
Partidul Naţional Liberal susţine introducerea imediată a studiului teoriei democratice în şcoli, al bazelor doctrinelor politice în facultăţi, ca premise imediate ale respectării democraţiei.
Partidul Naţional Liberal urmăreşte deschiderea accesului organizaţiilor politice în universităţi, ca focare ale dezbaterii şi acţiunii politice în societate, catalizator al intelectualizării actului politic în România, contrabalansare a influenţei grupurilor extremiste.
Partidul Naţional Liberal doreşte finanţarea nediscriminatorie, prin Ministerul Tineretului şi Sportului atât a organizaţiilor politice, cât şi apolitice. În vederea sprijinirii actului politic în România, Partidul Naţional Liberal propune constituirea sub egida Parlamentului a trei fundaţii, menite să susţină financiar şi managerial proiectele educative ale structurilor politice liberale, social democrate, respectiv creştin democrate, implicit şi pe cele ale organizaţiilor de tineret corespunzătoare.
2. Tineretul şi societatea civilă
Partidul Naţional Liberal susţine ideea parteneriatului între Ministerul Tineretului şi organizaţiile neguvernamentale în administrarea fondurilor dedicate acestora din urmă, parteneriat ce impune constituirea unei organizaţii umbrelă, a unui Consiliu Naţional al Tineretului, care să participe la alocarea fondurilor destinate programelor de tineret atât de bugetul naţional, cât şi de bugetele locale.
Partidul Naţional Liberal consideră necesară constituirea de Parlamente studenţeşti în Universităţi, cuprinzând toate formele asociative ale studenţilor, şi menite să-i reprezinte pe aceştia în consilii profesorale şi senate, să dezbată probleme de actualitate, să se ocupe de chestiuni administrative, oferind calea unei reale reprezentativităţi a liderilor studenţilor şi înlăturând discutabila autoritate a multor asociaţi fantomă.
Partidul Naţional Liberal sprijină direct şi ferm implementarea în România a programului "Youth for Europe" al Uniunii Europene în domeniul schimburilor de tineret, care permite îmbogăţirea fondului de valori comune, european. Partidul Naţional Liberal se va implica în simplificarea procedurii de obţinere a vizelor de către tineri.
3. Integrarea socială a tineretului
Partidul Naţional Liberal sprijină constituirea unui cămin propriu de către tinerele familii. În acest sens, Partidul Naţional Liberal urmăreşte, prin intermediul Ministerului Tineretului şi Sportului, recuperând fondurile UTC, blocate de 7 ani, constituirea unei bănci sau a unui fond mutual care să finanţeze acest gen de proiecte.
Partidul Naţional Liberal va susţinededucerea din impozitele plătite de către tineri în primii ani de muncă, a sumelor cheltuite pentru bunuri de folosinţă îndelungată: mobilă, articole electrocasnice etc.
Partidul Naţional Liberal va acţiona pentru susţinerea directă a tinerilor prin oferirea de avantaje materiale (prima de instalare, spor salarial, teren în folosinţă şi, după 10 - 15 ani, în proprietate) la angajarea acestora în sectorul bugetar, mai ales din comune şi oraşe mici.
6. Administraţia publică
Partidul Naţional Liberal îşi propune realizarea unei reforme generale a administraţiei publice centrale şi locale, inclusiv a tuturor instituţiilor subordonate ministerelor şi celorlalte organe centrale şi locale, prin care să se asigure o reală autonomie a structurilor şi un înalt grad de profesionalism pentru funcţionarii publici din cadrul acestor structuri.
Partidul Naţional Liberal va reformula administraţia publică prin iniţierea unui cadru juridic în care vor fi consacrate următoarele principii:
• principiul descentralizării activităţilor prin eliminarea nivelurilor organizatorice intermediare şi a paralelismelor;
• principiul autonomiei administraţiei publice prin subordonarea acesteia numai legii;
• principiul delimitării activităţilor specifice administraţiei publice de celelalte activităţi din economie.
Partidul Naţional Liberal are în vedere o reformare a administraţiei publice centrale, respectiv a ministerelor şi a celorlalte organe centrale, considerând că principalele funcţii ale acestui domeniu de activitate trebuie să fie:
• funcţia de strategie prin care se realizează fundamentarea principalelor direcţii de dezvoltare;
• funcţia de reglementare prin care se realizează un cadru normativ adecvat scopului propus în programul de guvernare;
• funcţia de autoritate de stat prin care se realizează investirea cu însemnele autorităţii de stat a documentelor oficiale, a normelor, a condiţiilor şi criteriilor instituite de organismele legal abilitate;
• funcţia de control prin care se asigură verificarea îndeplinirii reglementărilor legale;
• funcţia de administrare a bugetului;
• funcţia de reprezentare.
Partidul Naţional Liberal are în vedere reformarea administraţiei publice locale.
Administrarea publică locală, întemeiată pe principiile garantate constituţional ale autonomiei locale şi ale descentralizării serviciilor publice, trebuie să asigure în unităţile administrativ-teritoriale, în care îşi exercită competenţele, coeziunea socială pentru menţinerea solidarităţii naţionale.
Partidul Naţional Liberal consideră că principiul subsidiarităţii - cheia de boltă a organizării Uniunii Europene - trebuie să stea la baza organizării şi funcţionării autorităţilor publice locale judeţene.
Conform acestui principiu, fiecare competenţă trebuie transferată comunităţii celei mai apropiate de cetăţean, cu excepţia aceleia ce poate fi realizată mai eficient de o comunitate situată pe un nivel superior.
Obiectivul major al administraţiei locale/judeţene trebuie să îl constituie dezvoltarea socio-economică locală.
Administraţia publică locală/judeţeană va asigura dezvoltarea locală prin:
• creşterea/menţinerea nivelurilor de ocupare a forţei de muncă, a investiţiilor şi a producţiei;
• promovarea spiritului antreprenorial şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii private cât şi a sectorului artizanal;
• reducerea dezechilibrelor în cadrul localităţii/judeţului.
În ultimă instanţă, autorităţile publice vor contribui la crearea unui mediu investiţional favorabil care să asigure vigoarea economică şi, pe cale de consecinţă, prosperitatea.
Dezvoltarea socio-economică locală nu poate fi realizată decât dacă transferul de competenţe între autorităţi este însoţit şi de un transfer de mijloace financiare care să asigure coerenţă şi consistenţă acţiunilor administraţiei publice locale.
Pentru îndeplinirea acestor obiective, vom susţine:
• promovarea legislaţiei referitoare la "bugetul local" şi "patrimoniul public şi privat" al autorităţilor locale;
• urgentarea ratificării în Parlament a "CHARTEI AUTONOMIEI LOCALE" şi elaborarea "CHARTEI ALBE A DESCENTRALIZĂRII";
• recunoscând poziţia centrală a individului în societate vom cultiva şi spiritul de parteneriat în primul rând în plan local, dar şi la nivel internaţional;
• instituirea şi extinderea principiului subsidiarităţii, potrivit căruia fiecare competenţă trebuie repartizată comunităţii celei mai apropiate de cetăţean, care este în măsură să o soluţioneze cel mai eficient.
Principala modalitate pentru realizarea reformei administraţiei publice centrale şi locale se referă la elaborarea unui set de proiecte de legi cuprinzând:
• Legea responsabilităţii ministeriale;
• Legea organizării şi funcţionării Guvernului;
• Legea funcţionarului public;
• modificarea Legii administraţiei publice locale nr.69 din 1991, republicată.
Între aceste proiecte de acte normative, statutul funcţionarului public constituie piesa centrală în procesul reformei administraţiei publice. În acest sens Partidul Naţional Liberal consideră imperios necesar că funcţionarul public să corespundă următoarelor cerinţe:
• reale calităţi de bun cetăţean şi specialist, supus numai legii şi interesului public;
• accesul să se facă numai pe bază de concurs, corect organizat şi de o complexitate corespunzătoare rangului funcţiei;
• atitudine loială şi activitate desfăşurată cu conştiinciozitate civică şi profesională;
• răspundere faţă de prejudiciile morale şi materiale aduse instituţiei.
O administraţie publică profesionistă, onestă, promptă, eficientă, descătuşată de birocraţie, deschisă nevoilor cetăţeanului - iată ce doreşte să înfăptuiască Partidul Naţional Liberal pentru România mileniului III.
7. Justiţia
1. Principii generale
Politica Partidului Naţional Liberal în domeniul justiţiei se întemeiază pe următoarele principii:
• garantarea independenţei şi imparţialităţii justiţiei;
• continuarea şi accelerarea procesului de reformă a justiţiei;
• autoritatea legii;
• creşterea autorităţii instanţelor judecătoreşti în raporturile cu Ministerul Public şi cu organele de poliţie;
• corelarea legislaţiei interne cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi celelalte reglementări ale Consiliului Europei la care România este parte;
• sincronizarea legislaţiei interne cu reglementările Uniunii Europene în scopul îndeplinirii condiţiilor de aderare a României la această organizaţie europeană;
• apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanei în raporturile cu autorităţile publice.
2. Măsuri pentru continuarea şi accelerarea reformei justiţiei
Pentru ca justiţia să devină o reală putere în stat, independentă şi distinctă, dar egală cu celelalte puteri, sunt necesare măsuri în următoarele direcţii: organizare, legislaţie, resurse umane şi mentalităţi, resurse materiale şi financiare.
A. În domeniul organizării justiţiei Partidul Naţional Liberal va susţine luarea următoarelor măsuri pentru corectarea erorilor săvârşite de guvernările anterioare şi pentru adoptarea legilor necesare consolidării justiţiei ca instituţie fundamentală a statului de drept:
• modificarea Legii de organizare judecătorească, a Codului de procedură penală şi a Codului de procedură civilă în scopul creşterii calităţii şi celerităţii actului de justiţie, al consolidării statutului magistratului şi al refacerii credibilităţii justiţiei;
• reintroducerea instituţiei judecătorului de instrucţie;
• clarificarea poziţiei Ministerului Public în structura puterilor statului.
B. În domeniul legislaţiei, Partidul Naţional Liberal va contribui la redactarea şi promovarea următoarelor proiecte de acte normative, ţinând seama de standardele existente în cadrul Consiliului Europei şi al Uniunii Europene:
• adoptarea pachetului de legi privind perfecţionarea cadrului normativ al economiei de piaţă liberă şi susţinerea reformei economice;
• proiectul de lege privind persoanele fizice şi juridice;
• proiectul de lege privind organizaţiile neguvernamentale fără scop lucrativ;
• proiectul de lege privind garantarea şi apărarea drepturilor consumatorului;
• proiectul de lege privind Codul Muncii;
• proiectul de lege privind funcţionarul public;
• proiectul de lege privind contravenţiile;
• proiectul de lege privind prescripţia extinctivă;
• proiectul de lege privind executarea pedepselor;
• proiectul de lege privind crearea, respectiv completarea cadrului normativ necesar exercitării profesiilor liberale;
• proiectul de lege privind cultele;
• proiectul de lege privind protecţia minorităţilor naţionale;
• proiectul de lege privind patrimoniul cultural naţional;
• proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Guvernului;
• proiectul de lege privind organizarea compartimentului de contencios juridic din instituţiile publice;
• proiectul de lege privind modificarea Codului civil şi penal.
C. În domeniul resurselor umane şi al mentalităţilor, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea următoarelor măsuri:
• corelarea numărului magistraţilor şi al celorlalţi salariaţi cu volumul de muncă din fiecare instanţă de judecată şi din fiecare parchet;
• dezvoltarea şi consolidarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Magistraţilor, ca unică instituţie pentru selecţia şi formarea profesională a magistraţilor în acord cu principiul independenţei şi al imparţialităţii justiţiei, precum şi cu exigenţele reformei legislative. În acest scop, vor fi modificate dispoziţiile corespunzătoare din Legea de organizare judecătorească şi vor fi asigurate condiţiile materiale şi de personal pentru buna funcţionare a acestui Institut;
• promovarea în funcţie şi acordarea treptelor superioare de salarizare se vor face numai pe bază de concurs sau pe bază de examen;
• sprijinirea extinderii şi consolidării asociaţilor de magistraţi.
D. În domeniul resurselor materiale şi financiare, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea următoarelor măsuri:
• corelarea salariilor magistraţilor cu cele ale demnitarilor care funcţionează în structura puterii legislative şi executive;
• dotarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor cu sedii corespunzătoare în scopul asigurării solemnităţii actului de judecată şi al creşterii prestigiului justiţiei;
• dezvoltarea procesului de informatizare a activităţii de judecată;
• identificarea resurselor financiare pentru aplicarea tuturor măsurilor privind reforma justiţiei. În principal, baza financiară a reformei justiţiei va fi asigurată chiar din contribuţia instanţelor judecătoreşti la formarea bugetului statului, în acest scop fiind adoptată o nouă lege a taxei de timbru. Totodată, vor fi adoptate taxele pentru diferitele servicii prestate de justiţie, fără a se îngrădi prin aceasta liberul acces la justiţie.
8. Ordinea publică
1. Obiective
Obiectivele principale ale politicii Partidului Naţional Liberal în domeniul ordinii publice sunt următoarele:
• protecţia exercitării drepturilor şi libertăţilor individuale;
• siguranţa cetăţeanului şi a bunurilor sale;
• reducerea ratei criminalităţii;
• asigurarea climatului de ordine necesar pentru buna funcţionare a instituţiilor statului.
2. Direcţiile reformei Ministerului de Interne
În concepţia Partidului Naţional Liberal, reforma Ministerului de Interne, ca instituţia principală care acţionează în domeniul ordinii publice, se va desfăşura în următoarele direcţii:
• perfecţionarea structurilor Ministerului de Interne în acord cu tradiţiile româneşti şi cu principiile de organizare ale instituţiilor similare din sistemul democraţiilor occidentale;
• transformarea Ministerului de Interne într-o instituţie, fundamental civilă care are în componenţa sa şi structuri cu caracter militar;
• asigurarea caracterului pur administrativ, tehnic şi profesionist al Ministerului de Interne, fără nici o implicare politică, atât prin interzicerea apartenenţei angajaţilor săi la organizaţiile politice, cât şi, mai ales, prin concepţia care stă la baza activităţii sale şi modul de realizare a atribuţiilor legale;
• asigurarea transparenţei structurilor şi activităţii Ministerului de Interne în raporturile cu publicul şi mass-media, cu respectarea specificului metodelor de combatere a criminalităţii.
3. Măsuri organizatorice
Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii în domeniul ordinii publice şi a direcţiilor reformei Ministerului de Interne, ca instituţie aflată în serviciul cetăţenilor şi al comunităţii, Partidul Naţional Liberal va susţine adoptarea următoarelor măsuri organizatorice:
• delimitarea competenţelor structurilor Ministerului de Interne de competenţele altor instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii, liniştii publice şi combaterii criminalităţii (cum sunt Ministerul Public, Garda Financiară) şi îmbunătăţirea sistemului de cooperare între aceste instituţii;
• crearea şi/sau perfecţionarea structurilor poliţiei pentru combaterea crimei organizate (trafic de arme, stupefiante şi materiale radioactive, falsificarea de monedă şi documente de identitate, spălarea banilor, reţele de prostituţie, trafic de valori din patrimoniul cultural naţional);
• consolidarea instituţiei jandarmeriei ca principală forţă de ordine publică, mai ales în zonele rurale, potrivit tradiţiei româneşti;
• constituirea unor unităţi mobile de intervenţie rapidă, pentru combaterea manifestărilor de violenţă în viaţa familială, a huliganismului, distrugeri de bunuri şi atacurile înarmate;
• creşterea numărului de specialişti în cadrul structurilor de poliţie, jandarmerie, grăniceri şi pompieri, precum şi dotarea corespunzătoare a acestor structuri;
• perfecţionarea sistemului de selectare şi promovare a personalului pe criterii de valoare, competenţă şi capacitate de sporire a performanţelor, precum şi înlocuirea persoanelor compromise sau plafonate profesional;
• reevaluarea raportului dintre personalul de comandă, personalul operativ şi cel de execuţie pentru eliminarea structurilor paralele, reducerea aparatului central şi a celui de conducere la dimensiuni normale, precum şi pentru întărirea structurilor de execuţie;
• înfiinţarea unui institut de cercetare a fenomenului criminalităţii în scopul elaborării studiilor ştiinţifice şi a programelor de acţiune pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen antisocial, cu referire specială la criminalitatea economico-financiară şi la crima organizată;
• restructurarea UM 0215 pentru a exclude orice preocupări de poliţie politică şi transformarea ei într-o structură specifică Ministerului de Interne;
• îmbunătăţirea echipării personalului şi asigurarea unei salarizări corespunzătoare în raport cu efortul depus, importanţa şi gradul de pericol al activităţii desfăşurate;
• crearea şi dezvoltarea cadrului instituţional pentru cooperarea între structurile Ministerului de Interne şi cele ale societăţii civile şi comunităţile locale în scopul asigurării ordinii şi liniştii publice;
• educarea cetăţenilor în spiritul respectării legii;
• iniţierea unor programe pentru protejarea victimelor infracţiunilor, pentru protejarea martorilor şi pentru reinserţia socială a persoanelor care au suferit condamnări penale.
Aplicarea acestor măsuri impune elaborarea unor proiecte de lege privind statutul poliţistului şi organizarea Jandarmeriei.
4. Combaterea corupţiei
Politica Partidului Naţional Liberal în domeniul justiţiei şi al ordinii publice are ca obiectiv comun prevenirea şi combaterea corupţiei. Mass-media a semnalat în mod neobosit cazurile în care au existat şi există încă suspiciuni puternice cu privire la corupţia unor funcţionari de stat. Instituţiile justiţiei, inclusiv Ministerul Public, precum şi organele de poliţie au reacţionat lent sau au ignorat aceste semnale. Ca urmare, credibilitatea autorităţilor publice este pusă sub semnul întrebării de societatea civilă. Refacerea imaginii acestor autorităţi depinde de adoptarea şi aplicarea cu consecvenţă a următoarelor măsuri:
• reorganizarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat pe baza evaluării necesităţilor reale ale acestui serviciu public, cu excluderea oricăror privilegii pentru senatori, deputaţi, demnitarii şi funcţionarii din structurile Guvernului şi ale administraţiei publice locale;
• respectarea strictă a principiului constituţional care afirmă că nimeni nu este mai presus de lege şi utilizarea procedurilor constituţionale ori de căte ori există temeiuri suficiente pentru ridicarea imunităţii parlamentare a senatorilor şi deputaţilor;
• elaborarea proiectului de lege privind responsabilitatea ministerială;
• perfecţionarea structurilor din Ministerul Public şi din Ministerul de Interne competente să depisteze şi să cerceteze cazurile de corupţie, precum şi îmbunătăţirea formelor de cooperare dintre aceste structuri;
• crearea unor structuri specifice interministeriale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din interiorul instituţiilor justiţiei, inclusiv ale Ministerului Public, precum şi din cadrul Ministerului de Interne;
• înfiinţarea unui institut de studiere a problemelor corupţiei, în scopul identificării cauzelor corupţiei şi întocmirii programelor adecvate de prevenire şi combatere a corupţiei.
mai multi bani pentru stat din impozite mai mari
mai putini bani pentru stat si mai multi bani pentru IMM -uri
