Libertatea de circulaţie şi drepturile românilor din străinătate

De câţiva ani, imaginea românilor din Italia s-a înrăutăţit, în urma unei susţinute campanii de presă, încurajată de autorităţile italiene înainte şi după aderarea României la Uniunea Europeană.

Parlamentarii PNL s-au implicat personal în activităţi de susţinere a drepturilor pe care cetăţenii români, în calitatea lor de cetăţeni europeni, le au în Italia, prin legături cu ONG-uri care luptă pentru apărarea intereselor şi a drepturilor comunităţilor româneşti în Italia şi Spania, prin contacte directe, prin participarea în delegaţii ale Parlamentului European, vizite la faţa locului şi întâlniri cu oficiali italieni.

Deputaţii PNL au adus subiectul pe agenda de discuţie a plenului şi a comisiei specializate a Parlamentului European, a Comisiei Europene şi vor continua să monitorizeze aceste aspecte.

De asemenea, în următorul mandat, parlamentarii PNL vor urmări:

• Aplicarea unui tratament egal între cetăţenii Uniunii în ceea ce priveşte piaţa muncii, pentru a se evita crearea de "cetăţeni europeni de mâna a doua";
• Asigurarea implementării corecte a directivei privind dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora;
• Informarea cetăţenilor români şi europeni cu privire la dreptul lor de a circula şi a munci în Uniunea Europeană;
• Urmărirea şi sprijinirea includerii României în zona Schengen;
• În ceea ce priveşte vizele SUA, căutarea unor soluţii alternative la nivel european care să includă România şi alte state membre, pe principiul tratamentului egal al cetăţenilor europeni

Securitate în spaţiul european

Viziunile de securitate în cadrul NATO şi al UE sunt influenţate de doctrine care le susţin, iar în contextul luptei împotriva terorismului, ele pun în discuţie drepturile şi libertăţile individuale. Ca europeni, considerăm că în această bătălie trebuie asigurat un echilibru între forţa ripostei şi respectarea drepturilor individuale, nefiind necesare îngrădiri ale acestor drepturi pentru a da forţă reacţiei statale.

În acest context, trebuie găsite soluţii pentru îmbunătăţirea activităţii Agenţiei Europene de Gestionare a Cooperării Operative ale Frontierei Externe a statelor membre ale UE (FRONTEX), utile în finalizarea proiectului de securizare a frontierelor în ţara noastră. În proiectul pregătirii următoarelor etape ale gestionării frontierelor în UE, putem avea un punct de vedere important în proiectul călătorilor înregistraţi, cât şi programul internaţional de control accelerat al călătorilor, ca posibile modele pentru statele membre.

Justiţie

În Uniunea Europeană se poartă de câţiva ani discuţii foarte serioase care vizează crearea unui spaţiu nu doar de securitate, ci şi de justiţie, la nivel european. Acest lucru nu înseamnă că nu vor mai exista sisteme de drept individuale în statele membre, nici că se va reuşi o armonizare a legislaţiilor naţionale. Statele membre ale UE ţin foarte mult la identitatea lor în acest domeniu.

În acelaşi timp, a devenit evident că libertatea de mişcare existentă în UE, de altfel principiu fundamental de funcţionare a Uniunii, ca şi existenţa spaţiului Schengen, au şi consecinţe negative, printre care o creştere a criminalităţii transfrontaliere, care se manifestă în situaţii penale din cele mai grave, de la traficul de fiinţe umane, la traficul de droguri, la acţiuni teroriste etc.

Acest lucru a făcut ca, în ultima perioadă, să se legifereze mult la nivelul UE, cu contribuţia directă a PE, în sensul adâncirii cooperării între statele membre, între diversele structuri cu rol în investigaţii de acest tip.

Acest tip de cooperare este de maximă importanţă şi în timp, 5-10 ani, ar putea duce chiar la crearea unui tip de "procuror" la nivel european şi eventual la o jurisdicţie europeană în domeniul terorismului şi al criminalităţii transfrontaliere, ceea ce lipseşte în momentul de faţă (cu consecinţe negative şi în privinţa sancţionării celor vinovaţi, dar şi a respectării drepturilor persoanelor suspecte de a fi comis astfel de fapte).

Pentru România acest spaţiu de justiţie european ar fi extrem de important, din mai multe puncte de vedere:
- În condițiile in care reforma justiției se tot lasă așteptata, aceasta cooperare judiciara in domeniul combaterii criminalității ar putea fi văzută ca parte a unei reforme a sistemului de afară spre interior, ceea ce oricum ar fi in avantajul României şi al cetățenilor ei;
- Eforturile legislative si de practica in vederea cooperării in aceasta materie contribuie enorm la întărirea încrederii între magistrații din diferitele ţări, contribuind la însăşi responsabilizarea magistraților români incluşi în astfel de acțiuni;
- La nivel european se adoptă legislație care are drept scop recunoașterea hotărârilor judecătorești în domenii din cele mai sensibile, ceea ce este extraordinar pentru creșterea încrederii în justiția din Romania; fără o astfel de responsabilitate faţă de instanțele de judecată din diferite state ale UE, cu greu vom asista la o trezire a conștiinței multor judecători români; obligațiile pe care şi le asumă implicit prin legislația europeană vor constitui mult mai repede un factor de responsabilizare care va duce la imbunatăţirea actului de justiție.

Libertate

În ceea ce priveşte dezbaterile recente şi controversate privind protecţia datelor şi problematica legată de datele biometrice, se impune, dat fiind faptul că siguranţa acestui tip de date nu este absolută şi că acestea nu sunt în toate cazurile corecte, realizarea unor proceduri alternative şi a unor profiluri de risc temeinic elaborate. Ar fi necesară crearea unui protocol-standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice, a unor acorduri privind controlul interfeţei pentru descrierea modului în care va fi folosit protocolul şi elaborarea unui standard de calitate în utilizarea acestor date pentru a se evita divergenţele în materie de acceptare dintre diferitele state membre ale Uniunii Europene.

Lupta împotriva terorismului şi a criminalității organizate trebuie să se realizeze cu respectarea drepturilor persoanelor suspecte, ale inculpaților, ale condamnaților şi, evident, ale victimelor şi chiar potențialelor victime. Marea Britanie este doar un exemplu de stat care a fost recent condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru legislația excesivă şi practica abuzivă în materia interceptării comunicațiilor şi a lipsei de protecție a datelor personale. În acelaşi timp, ea este clar promovată de membrii PPE din Parlamentul European, ca şi de cei care se situează mai la dreapta decât PPE sau chiar spre extremă dreapta. Pe fondul adâncirii crizei economice şi al creşterii criminalităţii, foarte probabil se va mări şi numărul acestor deputați în PE, context în care bătălia pe care ALDE o duce pentru "salvarea drepturilor omului" este cu atât mai importantă. Legislaţia pe care o adoptă PE trebuie să reflecte tocmai grija pentru respectarea drepturilor omului.

Nevoia de a avea reglementări care să respecte, să protejeze drepturile omului şi să sancționeze ferm şi imediat orice violare a acestora este evidentă în România. La noi, legislaţia încă lasă de dorit, pe alocuri s-a deteriorat în ultimii ani. E vorba şi de acţiunea Parchetului şi a Poliţiei, potrivit Codului de procedură penală, dar şi puterile uriaşe pe care le au serviciile de informații de tot felul de a pătrunde fără probleme în viaţa noastră privată, făcând doar jocuri politice murdare. De aceea trebuie adoptate reglementări bune la nivel european, care să fie adecvat transpuse în legislația internă a României.