Energia şi schimbările climatice
Schimbările climatice devin din ce în ce mai mult o realitate care nu mai poate fi ignorată. Măsurile de luptă împotriva schimbărilor climatice nu trebuie percepute ca un inamic al competitivităţii. În realitate, există o legătură directă între politicile în materie de energie, mediu şi competitivitate:
În domeniul politicii energetice, vor fi următoarele proiecte ale europarlamentarilor PNL:
- Iniţierea cooptării României în cel puţin un proiect finanţat de UE în cadrul programului de stocare şi captare a carbonului;
- Promovarea României ca posibilă ţară gazdă a Agenţiei Europene pentru Energie;
- Urmărirea punerii în aplicare a celui de-al treilea pachet legislativ în domeniu şi a continuării politicii UE în această direcţie, în vederea:
- Creării unei pieţe europene competitive de energie electrică şi gaz;
- Creşterea eficienţei energetice;
- Menţinerea unui nivel ridicat al producţiei interne de cărbune, petrol şi gaze, dar eficientizarea acestuia;
- Încurajarea energiilor regenerabile şi a celor de captare şi stocare a carbonului;
- Includerea orizontală a aspectelor energetice în alte politici UE, cum ar fi politica externă ("diplomaţie energetică"), de cercetare (stimularea proiectelor în domeniu), fondurile structurale;
Agricultură, energie, mediu
Principala formă de stimulare a producătorilor de culturi destinate obţinerii de energie electrică sau termică va fi acordarea de subvenţii directe. Prin dezvoltarea acestui tip de exploataţii nu vor fi afectate celelalte culturi agricole, pentru că multe specii energetice pot fi cultivate pe terenuri de calitate scăzută.
În ceea ce priveşte organismele modificate genetic, este necesară realizarea de studii independente la nivel european cu privire la avantajele şi dezavantajele folosirii acestora în agricultura europeană, inclusiv efectele acestora asupra florei şi faunei. Produsele care conţin OMG-uri şi comercializarea alimentelor care provin de la animalele clonate sunt subiecte controversate atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, iar comunitatea ştiinţifică europeană subliniază printre alte efecte negative faptul că OMG-urile pot cauza alergii şi au o rezistenţă mai mare la antibiotice.
Protecţia pădurilor
- Combaterea defrişării pădurilor prin crearea unui cadru legislativ care să prevină comercializarea lemnului din surse ilegale pe piaţa europeană. Acesta ar include stabilirea unui sistem de identificare a lemnului până la sursă, includerea unui sistem de etichetare a tuturor produselor din lemn, introducerea unor penalităţi minime la nivel european împotriva defrişărilor ilegale şi a operatorilor care folosesc lemnul contrar legii. Defrişările au atins o cotă alarmantă la nivel global de 13 milioane de hectare pe an, cele mai afectate zone fiind cele tropicale, dar într-o măsură semnificativă şi zonele din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.
- Problema defrişărilor trebuie abordată şi din perspectiva administrării durabile a pădurilor, deoarece uneori pădurile sunt defrişate legal. Astfel este necesară definirea unui standard de legalitate a lemnului prin promovarea adoptării unor standarde comunitare de durabilitate pentru lemn şi produse din lemn.
- Garantarea unui grad de protecţie suplimentar pentru spaţiile naturale din cadrul reţelei Natura 2000.
- Revizuirea politicilor comunitare ce au un potenţial impact advers asupra pădurilor (politica biocarburanţilor, a produselor, politica agricolă etc.).
- Promovarea şi dezvoltarea programelor de monitorizare, utilizând tehnologia informatică, pentru a colecta date privind solul şi biomasa din păduri.
Trebuie sa te loghezi pentru a putea comenta.

mai multi bani pentru stat din impozite mai mari
mai putini bani pentru stat si mai multi bani pentru IMM -uri