Art. 1 - Partidele politice sunt asociatii ale cetatenilor români cu drept de vot, care participa în mod liber la formarea si exercitarea vointei lor politice, îndeplinind o misiune publica garantata de Constitutie. Ele sunt persoane juridice de drept public.
Art. 2 - în activitatea lor, partidele politice promoveaza valorile si interesele nationale, precum si pluralismul politic, contribuie la educarea politica a cetatenilor si încurajeaza participarea acestora la viata publica, influenteaza formarea opiniei publice, formeaza cetateni capabili de a-si asuma responsabilitati politice, participa cu candidati în alegeri si, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autoritatilor publice, stimuleaza participarea cetatenilor la scrutinuri si organizeaza initiativa legislativa a cetatenilor.
Art. 3 - (1) Pot functiona ca partide politice numai asociatiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi si care actioneaza pentru respectarea suveranitatii nationale, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale, a ordinii de drept si a principiilor democratiei constitutionale.
Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei, ori prin alte activitati pe care le organizeaza, încalca prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constitutie.
Sunt interzise partidele politice asociate la organizatii din strainatate ale caror dispozitii sunt imperative.
Partidelor politice le este interzisa organizarea de activitati militare sau paramilitare.
Art. 4 - (1) Partidele politice se organizeaza si functioneaza pe criteriul administrativ-teritorial.
(2) Este interzisa constituirea de structuri ale partidelor politice dupa criteriul locului de munca, precum si desfasurarea de activitati politice în cadrul agentilor economici sau institutiilor publice.
(3) Desfasurarea de activitati politice în cadrul agentilor economici sau în institutii publice este permisa, cu acordul partilor, numai în campania electorala.
(4) în cadrul organizatiilor teritoriale, partidele politice îsi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale.
Art. 5 - (1) Fiecare partid politic trebuie sa aiba denumire integrala, denumire prescurtata, semn permanent si semn electoral. Denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent si semnul electoral trebuie sa se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior înregistrate.
Prevederile alin. (1) se aplica si aliantelor politice, în mod corespunzator.
(2) Denumirile integrale si prescurtate, precum si semnele permanente si electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile nationale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internationale ori ale cultelor religioase. Fac exceptie, partidele politice care sunt membre ale unor organizatii politice internationale, acestea putând utiliza însemnul organizatiei respective ca atare sau într-o combinatie specifica.
Art. 6 - Pot deveni membri ai partidelor politice cetatenii, care, potrivit Constitutiei, au drept de vot.
Art. 7 - (1) Nu pot fi membri ai partidelor politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii si asimilatii acestora, membrii Curtii de Conturi, personalul militar si civil care îsi desfasoara activitatea în structurile fortelor armate, ale celor de aparare a ordinii publice si sigurantei nationale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administratie si personalul de specialitate de la Societatea Nationala de Radiodifuziune, Societatea Nationala de Televiziune si Agentia Nationala de Presa "Rompres", secretarul comunei, orasului, al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor si secretarul general al judetului, precum si alte categorii de persoane carora, în mod expres, prin lege, le este interzisa asocierea politica.
Se excepteaza de la prevederile alin.(1) persoanele care ocupa functii de subsecretari de stat sau superioare acestora, precum si consilierii sau personalul de la cabinetele celor care îndeplinesc functiile respective, daca sunt civili.
Art. 8 - (1) Un cetatean român nu poate face parte în acelasi timp din doua sau mai multe partide politice.
(2) înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al carui membru a fost anterior.
(3) La înscrierea într-un partid politic orice persoana este obligata sa declare în scris, pe proprie raspundere, daca are sau nu calitatea de membru al unui alt partid politic.
(4) Membrii organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care înscriu candidati în alegeri pot face parte si dintr-un partid politic.
(5) Nici o persoana nu poate fi constrânsa sa faca parte sau sa nu faca parte dintr-un partid politic.
(6) Dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic nu creeaza prioritati sau îngradiri în legatura cu drepturile cetatenesti.
Art. 9 - Fiecare partid politic trebuie sa aiba statut si program politic proprii.
Art. 10 - Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu:
a) denumirea integrala si denumirea prescurtata;
b) descrierea semnului permanent si a semnului electoral;
c) semnul permanent si semnul electoral sub forma grafica alb-negru si color, în anexa;
d) sediul central;
e) mentiunea expresa ca urmareste numai obiective politice;
f) drepturile si îndatoririle membrilor;
g) sanctiunile disciplinare si procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor, precum si procedurile de retragere a sprijinului politic;
h) procedura de alegere a organelor executive si competentele acestora;
i) competenta adunarii generale a membrilor sau a delegatilor acestora;
j) organele împuternicite sa prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare si prezidentiale;
k) organul competent sa propuna fuziunile cu alte partide politice, sau sa decida asocierea într-o alianta politica;
l) conditiile în care îsi înceteaza activitatea;
m) modul de administrare a patrimoniului si sursele de finantare stabilite în conditiile legii;
n) organul care reprezinta partidul în relatiile cu autoritatile publice si terti.
Art. 11 - Semnul electoral al partidului poate fi identic sau diferit de semnul permanent si poate fi stabilit de catre organele competente ale partidului, conform statutului, urmând a fi înregistrat, cu conditia îndeplinirii prevederilor de la art.10 lit. b) si c) si art.27 - 28 la Tribunalul Bucuresti, cu cel putin 6 luni înainte de data alegerilor.
Art. 12 - Programul politic al partidului trebuie sa fie prezentat în forma scrisa si sa fie aprobat de organele împuternicite prin statut.
Art. 13 - (1) Partidele politice au ca subdiviziuni organizatii teritoriale, care respecta împartirea administrativ-teritoriala legala a tarii. Organizatiile teritoriale ale comunei, orasului si judetului au un numar minim de membri prevazut de statut.
Organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terti la nivelul local corespunzator, pot deschide conturi la banca si raspund de gestionarea acestora.
Art. 14 - (1) Adunarea generala a membrilor si organul executiv, indiferent de denumirea pe care o au în statutul fiecarui partid, sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale. Conducerile organizatiilor teritoriale se aleg pentru o perioada determinata, prevazuta de statut.
Statutul poate prevedea si alte organe pentru a contribui la formarea vointei politice. în acest caz, atributiile lor trebuie formulate explicit în statut.
Art. 15 - (1) Adunarea generala a membrilor partidului politic sau a delegatilor acestora este organul suprem de decizie, la nivel national, al partidului. întrunirea acestuia are loc cel putin o data la 4 ani.
Se pot convoca în acest interval si adunari extraordinare.
Delegatii la adunare sunt alesi de organizatiile teritoriale prin vot secret. Numarul acestora se stabileste functie de numarul de membri. Procedurile de desemnare si de delegare a acestora trebuie prevazute în statut.
Art. 16 - (1) Pentru solutionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre acestia si conducerile organizatiilor partidului se constituie la nivelul partidului si al organizatiilor sale teritoriale organe de arbitraj.
Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durata de cel mult 4 ani.
Membrii organului de arbitraj lucreaza conform unui regulament aprobat de organul statutar care trebuie sa asigure partilor dreptul de a fi ascultate si proceduri echitabile de decizie.
Art. 17 - (1) Organele împuternicite ale partidului politic hotarasc primirea de membri, în conditiile stabilite de statut, ca urmare a cererilor scrise depuse de solicitanti.
Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat.
Dobândirea sau pierderea calitatii de membru al unui partid politic sunt supuse numai jurisdictiei interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.
Art. 18 - Pierderea sprijinului politic al partidului, ca si demisia sau excluderea din partid, în cazul unui membru aflat într-o functie publica, dobândita prin numire sau alegere datorate apartenentei la acel partid, conduce la pierderea imediata a functiei publice respective si la înlocuirea persoanei prin procedurile legale.
Art. 19 - (1) Hotarârile partidului politic si ale organizatiilor sale teritoriale se adopta cu votul majoritatii prevazute în statut.
Alegerea membrilor conducerii partidului politic si ai conducerilor organizatiilor sale teritoriale se face prin vot secret.
Statutul trebuie sa prevada dreptul fiecarui membru la initiativa politica si posibilitatea examinarii acesteia într-un cadru organizat.
Art. 20 - (1) Pentru înregistrarea unui partid politic se depun la Tribunalul Bucuresti urmatoarele documente:
Cererea de înregistrare se afiseaza la sediul Tribunalului Bucuresti timp de 15 zile.
în termen de 3 zile de la data depunerii cererii de înregistrare, anuntul cu privire la aceasta, se publica într-un ziar central de mare tiraj, de catre solicitant.
Art. 21 - (1) Lista semnaturilor de sustinere trebuie sa mentioneze obiectul sustinerii, data si locul întocmirii, iar pentru sustinatori trebuie sa contina numele si prenumele, data nasterii, adresa, felul actului de identitate, seria si numarul acestuia, codul numeric personal, precum si semnaturile sustinatorilor. Sustinatorii înscrierii unui partid politic pot fi numai cetateni cu drept de vot.
Lista va fi însotita de o declaratie pe proprie raspundere a persoanei care a întocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor, sub sanctiunea prevazuta de art.292 din Codul Penal.
Lista trebuie sa cuprinda cel putin 30.000 de sustinatori, domiciliati în cel putin 21 din judetele tarii si Municipiul Bucuresti, dar nu mai putin de 900 persoane pentru fiecare din aceste judete si Municipiul Bucuresti.
Fiecare lista va cuprinde persoane dintr-o singura localitate. Listele vor fi grupate pe localitati si judete pentru a se putea verifica prevederile alin.(3).
Art. 22 - (1) Tribunalul Bucuresti examineaza cererea de înregistrare a partidului politic în sedinta publica, cu participarea reprezentantului Ministerului Public.
La examinarea cererii de înregistrare, Tribunalul Bucuresti va urmari ca denumirea integrala si prescurtata, precum si semnul permanent si cel electoral sa fie în mod semnificativ diferite de cele ale partidelor înregistrate anterior, începând cu anul 1990, excluzându-se utilizarea acelorasi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica în care sunt încadrate, sau utilizarea acelorasi prescurtari.
Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, daca depun o cerere de interventie în interes propriu potrivit Codului de procedura civila. Cererea de interventie se comunica din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare.
Art. 23 - (1) Tribunalul Bucuresti se pronunta asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevazut la art.20 alin.(2).
împotriva deciziei Tribunalului Bucuresti se poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 5 zile de la comunicare.
Curtea de Apel Bucuresti va examina contestatia în sedinta publica, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia.
Decizia Curtii de Apel Bucuresti este definitiva.
Art. 24 - Partidul politic dobândeste personalitate juridica de la data pronuntarii hotarârii definitive a instantei privind admiterea cererii de înregistrare.
Art. 25 - Partidele politice ale caror cereri de înregistrare au fost admise, se înscriu în Registrul partidelor politice.
Art. 26 - (1) Dupa înregistrare, partidele politice au obligatia sa depuna la Tribunalul Bucuresti urmatoarele :
a) lista membrilor partidului, însotita de copii ale cererilor de înscriere în partid, în numar minim de 30.000 cu respectarea conditiilor de întocmire prevazute la art. 21 alin. (1) si a conditiilor de domiciliu prevazute la art.21 alin.(3) si (4), în termen de 6 luni de la pronuntarea hotarârii de înregistrare. Lista va fi însotita de o declaratie pe proprie raspundere a persoanei care a întocmit-o, care sa ateste autenticitatea semnaturilor. Cererile de înscriere a membrilor partidului, întocmite înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pot fi utilizate la aceasta operatiune;
b) documente atestând desfasurarea adunarilor generale;
c) documente provenind de la autoritatile electorale competente, privind desemnarea candidatilor în alegeri, în termen de 30 de zile de la data alegerilor;
d) documente privind hotarârile organelor abilitate statutar referitor la eventuale fuziuni sau autodizolvari.
(2) Depunerea documentelor enumerate în alin. (1) la Tribunalul Bucuresti, va fi consemnata în Registrul partidelor politice.
Art. 27 - (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în conditiile prevazute de statut.
Oricare modificare, aprobata de organul competent al partidului politic, se comunica Tribunalului Bucuresti, cu îndeplinirea prevederilor art. 20, alin. (2) si (3). Tribunalul Bucuresti o examineaza potrivit procedurii prevazute la art.22 si 23.
Art. 28 - (1) în cazul în care instanta a respins cererea de încuviintare a modificarii statutului , iar partidul politic în cauza actioneaza în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Bucuresti încetarea activitatii partidului politic si radierea acestuia din Registrul partidelor politice.
Tribunalul Bucuresti, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministrului Public, se va pronunta asupra acesteia.
împotriva hotarârii Tribunalului Bucuresti partea interesata poate face contestatie la Curtea de Apel Bucuresti, în termen de 5 zile de la data comunicarii hotarârii.
Curtea de Apel Bucuresti se pronunta în termen de 15 zile de la înregistrarea contestatiei, iar hotarârea sa este definitiva si se publica în Monitorul Oficial al României.
Art. 29 - (1) Partidele politice înscrise în Registrul partidelor politice, care au depus lista membrilor prevazuta la art.26 lit.a), se pot asocia între ele, pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianta politica.
Protocolul de asociere a partidelor politice într-o alianta politica trebuie sa mentioneze denumirea integrala si denumirea prescurtata a aliantei politice, precum si a partidelor politice componente, obiectivele aliantei, modul de organizare si factorii de decizie, sediul aliantei si patrimoniul acesteia.
Aliantele politice pot sa-si stabileasca si semn permanent precum si semn electoral.
Prevederile art. 11 se aplica în mod corespunzator.
Art. 30 - (1) Pentru înregistrarea aliantelor politice se depun, la Tribunalul Bucuresti, urmatoarele documente:
Procedura prevazuta la art.20 alin.(2) si (3) se aplica în mod corespunzator.
Art. 31 - (1) Pentru aliantele politice, prevederile prevazute la art. 22, 23 si 24 se aplica în mod corespunzator.
Aliantele politice ale caror cereri de înregistrare au fost admise, se înscriu în Registrul aliantelor politice.
Hotarârea de admitere a înregistrarii aliantei politice se publica în Monitorul Oficial.
Art. 32 - Orice modificare în componenta aliantei politice sau în protocolul de asociere se comunica la Tribunalul Bucuresti pentru înregistrare, potrivit prevederilor art.29 si 30.
Art. 33 - Obiectivele aliantelor politice, precum si modul lor de organizare trebuie sa se conformeze prevederilor art.2 si 3, cu exceptia participarii cu candidati în alegeri, care este optionala.
Art. 34 - (1) Partidele politice înscrise în Registrul partidelor politice, care au depus lista membrilor prevazuta la art.26 lit.a), pot proceda la fuziuni.
Fuziunea partidelor politice poate avea loc numai cu aprobarea organului suprem de decizie, prevazut la art.15, al fiecarui partid politic implicat în fuziune. Consacrarea procesului de fuziune are loc în sedinta comuna a organelor supreme de decizie mentionate, prin adoptarea protocolului de fuziune.
Protocolul de fuziune va mentiona în mod expres modalitatile de transfer a sumelor, bunurilor si contractelor detinute de partidele care fuzioneaza, precum si procedura de garantare a continuitatii vechimii în partid a membrilor partidelor politice care fuzioneaza.
Protocolul de fuziune stabileste caracterul acesteia: prin absorbtie sau prin comasare.
La fuziunea prin absorbtie unul din partidele politice îsi pastreaza continuitatea personalitatii juridice, subrogându-se în drepturile si obligatiile partidelor absorbite, care îsi înceteaza activitatea, inclusiv prin cumularea subventiilor acestora. Pentru ca unul din partidele politice sa îsi pastreze personalitatea juridica, în protocolul de fuziune, se va preciza ca acesta îsi pastreaza denumirea integrala, denumirea prescurtata, semnul permanent si programul politic.
Protocolul de fuziune si daca este cazul, modificarile la statutul partidului care îsi pastreaza continuitatea personalitatii juridice, se comunica în termen de 10 zile, de la adoptarea acestora, Tribunalului Bucuresti.
Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse potrivit procedurilor prevazute la art.27 si 28 pentru partidul politic care îsi pastreaza continuitatea personalitatii juridice si va opera în Registrul partidelor politice conform art. 38 alin. (2) pentru partidele politice care au fost absorbite în urma procesului de fuziune.
în urma fuziunii prin comasare a unor partide politice rezulta un partid politic nou, care se subroga în drepturile si obligatiile partidelor politice care au fuzionat si care în termen de 10 zile trebuie sa se conformeze prevederilor art.20 cu exceptia depunerii listei semnaturilor de sustinere
La fuziunea prin comasare partidele politice pot opta pentru denumire integrala, denumire prescurtata, semn permanent si program politic noi, sau care sa provina de la mai multe dintre partidele care participa la fuziune.
Tribunalul Bucuresti va examina documentele depuse de partidul politic nou format din fuziunea prin comasare, potrivit prevederilor de la art. 22-24.
Ca urmare a hotarârii definitive a Tribunalului Bucuresti de înregistrare a noului partid rezultat din fuziunea prin comasare, acesta va fi înscris în Registrul partidelor politice, iar partidele care au procedat la fuziune vor fi radiate.
Pentru noul partid rezultat din fuziunea prin comasare nu se aplica prevederea de la art. 26 alin. (1) lit. a
Art. 35 - Un partid politic îsi înceteaza activitatea prin:
a) autodizolvare, hotarâta de catre organele competente statutare;
b) dizolvare ca urmare a nedepunerii, în termen legal, a listei si cererilor de înscriere a membrilor prevazuta la art.26 lit.(a), constatata si pronuntata de Tribunalul Bucuresti;
c) dizolvare pronuntata pe cale judecatoreasca pentru încalcarea prevederilor art.30 alin.(7) din Constitutia României;
d) dizolvare prin hotarârea Curtii Constitutionale pentru încalcarea art.37 alin.(2) si (4) din Constitutia României;
e) dizolvare ca urmare a inactivitatii constatate de Tribunalul Bucuresti, conform art.36 alin.(1) lit.a) si b);
f) dizolvare constatata de Tribunalul Bucuresti ca urmare a functionarii partidului politic în baza statutului modificat pentru care cererea de încuviintare a modificarii a fost respinsa de Tribunalul Bucuresti, conform art.28;
g) dizolvare ca urmare a neîndeplinirii obiectivelor stabilite prin art.1 si 2 din prezenta lege, constatata de Tribunalul Bucuresti, conform art.37;
h) fuziune prin absorbtie în alt partid politic, conform art. 34, alin. (5);
i) fuziune prin comasare a doua sau mai multe partide într-un partid politic nou, conform art. 34, alin. (8).
Art. 36 - (1) Inactivitatea unui partid politic se poate constata în urmatoarele situatii:
a) nu a tinut nici o adunare generala timp de cinci ani;
b) nu a desemnat candidati, singur sau în alianta, în doua campanii electorale parlamentare succesive, în cel putin de 21 de circumscriptii electorale.
Pentru partidul politic aflat în oricare din situatiile prevazute la alin.(1) lit.a) si b), Tribunalul Bucuresti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existentei sale, cu respectarea normelor de procedura prevazute la art. 28 alin.(2), (3) si (4).
Art. 37 - (1) Neîndeplinirea obiectivelor stabilite pentru un partid politic, conform art.1 si 2 din prezenta lege, se poate constata când un partid politic nu obtine la doua alegeri generale succesive un numar minim de voturi.
Numarul minim necesar îndeplinirii conditiilor expuse la art.1 si 2 din prezenta lege este de cel putin 30.000 de voturi, la nivel national, pentru candidaturile depuse, în oricare dintre urmatoarele scrutinuri: Consilii judetene, Consilii locale, Camera Deputatilor, Senat.
Art. 38 - Documentele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun, în termen de cel mult 10 zile, la Tribunalul Bucuresti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice.
Art. 39 - Dupa primirea documentelor privitoare la partidele politice care îndeplinesc oricare din situatiile prevazute la art.35, Tribunalul Bucuresti va proceda imediat la radierea acestora din Registrul partidelor politice.
Art. 40 - (1) Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidenta a partidelor politice din România.
Institutia cu drept de a opera în Registrul partidelor politice este numai Tribunalul Bucuresti.
Datele din Registrul partidelor politice sunt considerate informatii de interes public.
înregistrarea si radierea partidelor politice, operate în Registrul partidelor politice, se publica în Monitorul Oficial al României.
Art. 41 - (1) Registrul aliantelor politice este instrumentul legal de evidenta, pentru aliantele politice.
Prevederile art. 40 alin. (2), (3) si (4) se aplica în mod corespunzator.
Art. 42 - (1) Partidele politice existente la data intrarii în vigoare a prezentei legi continua sa functioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data înfiintarii.
în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conforma prevederilor ei, urmând procedura judiciara stabilita la art. 20 - 23.
Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decadere.
Art. 43 - (1) Denumirea integrala si prescurtata a unui partid politic înregistrat legal, precum si semnele permanente si semnele electorale folosite de acesta începând cu anul 1990 îi apartin de drept, daca le-a folosit primul, si nu pot fi însusite sau utilizate de alte partide politice înregistrate ulterior.
(2) în acceptiunea prezentei legi, sintagma semn permanent o înlocuieste pe cea de însemnul partidului folosita în Legea 27/1996.
(3) Dispozitiile alin.(1) se aplica si aliantelor politice.
Dupa expirarea termenului prevazut la art.42 alin.(2) partidele si aliantele politice vor utiliza numai denumirea integrala si prescurtata, precum si semnul permanent si semnul electoral înregistrate la Tribunalul Bucuresti atât în activitatea curenta cât si cu ocazia alegerilor.
Art. 44 - Organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care doresc sa participe la alegeri ca partide politice sunt supuse prevederilor prezentei legi, celelalte organizatii fiind supuse prevederilor legislatiei electorale.
Art. 45 - Orice prevederi contrare prezentei legi se abroga.
mai multi bani pentru stat din impozite mai mari
mai putini bani pentru stat si mai multi bani pentru IMM -uri
