Guvernarea Liberală 2004-2008
Orice analiză a performanţei guvernamentale trebuie să aibă în vedere mai multe aspecte. Ea trebuie să pornească de la identificarea problemelor de interes public, aflate pe agenda opiniei publice, să urmărească măsurile luate de guvern pe domeniile vizate şi să evalueze rezultatele concrete ale acestora.
Ca răspuns la aceste probleme majore, cabinetul Tăriceanu şi-a asumat ca obiective consolidarea democratică, întărirea statului de drept, creşterea economică, creşterea nivelul de trai al românilor şi îndeplinirea condiţiilor pentru integrarea în Uniunea Europeană.
Pe fondul asumării şi îndeplinirii acestor obiective, principala miză a guvernării actuale a fost să creeze premisele şi să deschidă calea celei de-a doua modernizări a României.
Măsura performanţei unui guvern o dau în primul rând indicatorii economici. Dar, mai mult decât atât, fiecare dintre cetăţeni poate evalua eficienţa politicilor adoptate de un guvern prin prisma aspectelor care privesc viaţa de zi de zi, confortul propriu, într-un cuvânt nivelul de viaţă al fiecăruia.
Cea de-a doua modernizare a României iniţiată şi asumată de cabinetul Tăriceanu se defineşte pe mai multe dimensiuni:
- creşterea economică
- consolidarea Instituţiilor Statului de drept şi reforma clasei politice
- creşterea calităţii vieţii
- relaţia dintre stat şi cetaţean;calitatea serviciilor publice
Creşterea economică
Primul barometru al modernizării unei societăţi este creşterea economică şi, odată cu ea, o serie de elemente caracteristice unei economii în expansiune - consolidarea mecanismelor de piaţă, concomitent cu restrângerea intervenţiei statului în economie, dezvoltarea sectorului privat, creşterea ponderii sectorului serviciilor, schimbarea tehnologică, etc. Creşterea economică se reflectă în creşterea veniturilor populaţiei şi a nivelului de trai în ansamblu.
Consolidarea instituţiilor statului de drept şi reforma clasei politice
Modernizarea unei societăţi nu trebuie înţeleasă doar în termeni economici, ci, în mare măsură, în termeni politici şi instituţionali. Consolidarea statului de drept şi a democraţiei în România a fost primul dintre angajamentele cuprinse în Programul de guvernare. După 4 ani, se poate vorbi despre România ca despre o democraţie consolidată, parte astăzi a Uniunii Europene.
În afara dezideratului îndeplinit al aderării la UE, actuala guvernare a iniţiat reforma clasei politice şi a avut curajul să-şi asume răspunderea pentru introducerea votului uninominal.
Creşterea calităţii vieţii
Dincolo de datele statistice privind principalii indicatori economici, o societate modernă presupune un anumit standard de viaţă, o anumită calitate a vieţii şi asigurarea unui grad de confort specific. Din păcate, nu toţi locuitorii României se bucură încă de aceleaşi standarde de viaţă, însă progresele făcute în ultimii 4 ani sunt remarcabile, iar politicile adoptate de actualul guvern îşi vor face resimţite efectele pozitive şi pe termen mai lung.
Relaţia între stat şi cetăţean. Calitatea serviciilor publice
O societate modernă îşi tratează cu respect şi demnitate cetăţenii, fie că este vorba despre interacţiunea lor directă cu autorităţile, fie că este vorba despre politici redistributive, cum sunt cele din sfera protecţiei sociale. O societate dezvoltată încurajează şi răsplăteşte iniţiativa şi meritele. Creşterea pensiilor nu a fost o măsură socială, rezultat al politicilor protecţioniste ale statului, aşa cum propune stânga politică, ci rezultatul creşterii economice, al politicilor de dreapta care au adus prosperitate.
Pornind de la politicile publice adoptate de executiv pe cele 4 dimensiuni şi urmărind consecinţele economice, sociale şi politice ale acestora, guvernarea 2005-2008 poate fi definită în următorii termeni:
- Guvernarea dezvoltării şi prosperităţii
- Guvernarea reformei politice şi administrative
- Guvernarea care a crescut calitatea vieţii
- Guvernarea respectului pentru oameni
Principiul acţiunii guvernamentale a fost acela de a îmbina pragmatismul cu preocuparea pentru oameni şi de a redefini relaţia dintre stat şi cetăţean.
Aceasta a presupus renunţarea la acea logică de tip asistenţial, în care statul are rolul principal şi intervine frecvent.
Ea a fost înlocuită, la nivelul acţiunii guvernamentale, de principiul recunoaşterii şi răsplătirii valorii, încurajării liberei iniţiative, nondiscriminării şi eliminării dezechilibrelor din sistem.
