Guvernarea reformei politice şi administrative
Reforma politică şi administrativă promovată de guvern are ca scop responsabilizarea clasei politice şi aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţean.
- Introducerea votului uninominal
- Reforma administraţiei
- Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică
- Reforma morală
1. Introducerea votului uninominal
Actualul guvern şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pentru introducerea votului uninominal. De acum oamenii au posibilitatea să voteze persoana care să le reprezinte interesele şi nu o listă de partid. Principala consecinţă a votului uninominal este responsabilizarea clasei politice.
2. Reforma administraţiei
- Depolitizarea administraţiei
- Descentralizarea administrativă şi fiscală
- Aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţean
- Întărirea autonomiei decizionale a autorităţilor locale
Administraţie publică modernă şi eficientă înseamnă respect şi grijă pentru cetăţeni, respect pentru banii publici, mai puţină birocraţie, mai multă autonomie decizională la nivel local.
Reforma administraţiei publice pe care guvernul a susţinut-o a fost în primul rând o reformă instituţională.
- Prefecţii au fost depolitizaţi, pentru a servi mai bine şi mai eficient interesele cetăţenilor şi nu ale partidelor politice.
- Continuarea procesului de descentralizare administrativă şi fiscală a fost unul dintre obiective asumate de actualul guvern. Pentru întărirea autonomiei decizionale a puterilor locale a fost adoptată legea cadru a descentralizării, precum şi o nouă lege a administraţiei publice locale. De asemenea, a fost redimensionat rolul Consiliilor Judeţene în privinţa serviciilor publice.
- A fost iniţiată descentralizarea gestiunii funcţiei publice. Astfel, autorităţile locale au primit competenţa de a organiza concursuri pentru ocuparea majorităţii funcţiilor publice.
3. Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică
| Modificarea declaraţiilor de avere şi de interese
Înfiinţarea ANI |
- Creşterea transparenţei s-a concretizat în modificarea declaraţiilor de avere şi de interese, România având astăzi unul dintre cele mai stricte modele de astfel de declaraţii.
- Pornind de la principiul fundamental potrivit căruia „nimeni nu este mai presus de lege", a fost înfiinţată Autoritatea Naţională de Integritate, structură total independentă.
Printre atribuţiile ANI se numără controlul averii demnitarilor şi funcţionarilor publici, cercetarea conflictelor de interese şi constatarea incompatibilităţilor în exercitarea funcţiei publice.
4. Reforma morală
