Partidul National Liberal

Capitolul 1 - Economia

Fiscalitatea și bugetul

Strategia fiscal-bugetară ţine seama de constrângerile care decurg din manifestarea crizei economice dar, în acelasi timp, nu sacrifică obiectivele pe termen mediu si lung ale societăţii si economiei românesti. În perioada imediat următoare este necesară asigurarea stabilităţii macroeconomice si sustenabilitatea datoriei publice. Acestea se vor realiza prin administrarea eficientă a sistemului de venituri, ajustarea raţională si prioritizarea transparentă a cheltuielilor si prin schimbarea comportamentului administraţiei publice.

Fiscalitatea este subordonată principalului obiectiv, respectiv dezvoltarea economica. Viziunea fiscală trebuie să fie calitativa, să stimuleze initiaţiva si să răsplătească spiritul antreprenorial.

 

Politica fiscală trebuie să fie stabilă şi predictibilă. Stabilitatea politicii fiscale înseamnă păstrarea aceleiaşi tendinţe în ce priveşte politica fiscală. Urmărim să simplificăm şi să reducem fiscalitatea. Pentru a realiza acest lucru, politica fiscală va fi completată de un set cuprinzator de politici care se adresează următoarelor aspecte:

• a) arhitectura institutională - trebuie să tindă către statul minimal, destinat furnizării de servicii publice de calitate pentru cetăţeni şi nu asigurării şi redistribuirii de rente către clientela politică;
• b) supunerea voluntară la impozitare - creşterea ponderii economiei fiscalizate in dauna economiei naturale şi a economiei subterane;
• c) fluxurile financiare --administrarea lor se va informatiza integral astfel încât să permită creşterea eficienţei politicilor publice.

 

Politica bugetară va urmări realizarea obiectivelor generale de dezvoltare a ţării, stabilite de guvern pe baza prioritizarii cheltuielilor astfel încât să se obţină maximum de rezultate în condiţiile date de resursele disponibile. Prin administrarea politicii bugetare în sine se va urmări atingerea unor obiective precise
Primul obiectiv imediat este raţionalizarea cheltuielilor de funcţionare a administraţiei centrale, atât în ceea ce priveşte bunurile şi serviciile, cât şi în ceea ce priveşte cheltuielile de personal. Atingerea acestui obiectiv va permite îmbunătăţirea performanţei guvernării.
Al doilea obiectiv este creşterea transparenţei şi simplificarea procedurilor care pun în contact interesul public cu cel privat, în special în ce priveşte achiziţiile şi licitaţiile publice. Interferenţa dintre interesul public şi cel privat este principala zonă de proliferare a corupţiei. De aceea ea trebuie bine delimitată şi eficient reglementată, aplicând proceduri transparente, care apară cât mai bine interesul public şi aşează, în acelaşi timp, pe poziţii de egalitate de şanse pe toţi posibilii parteneri din zona privată.
Al treilea obiectiv este realizarea unui management eficient al cheltuielilor publice. Menţinerea plafoanelor de cheltuieli, înlăturarea asimetriilor între începutul şi sfârşitul anului fiscal, realizarea proiecţiilor orientative multianuale în special în ceea ce priveşte investiţiile, standardizarea costurilor pentru diferiţi ordonatori de credite bugetare, sunt doar câteva astfel de măsuri.
Se va asuma principiul potrivit căruia, atunci când exerciţiul bugetar se încheie cu deficit, el nu poate fi mai mare decât volumul cheltuielilor de capital, astfel încât deficitul bugetar să fie dedicat în exclusivitate investiţiilor.

 

Strategia fiscal-bugetară acoperă perioada 2011 - 2016, cu obiective asumate atât pe termen scurt (2011-2012), cât si pe termen mediu si lung (2013-2016). Această strategie reflectă viziunea PNL la problemele care nu se circumscriu doar consolidării finanţelor ţării ci se adresează si problemelor care frâneaza mediul economic. În viziunea noastră, aceste două seturi de probleme sunt interconectate, altfel spus nu poate exista un mediu economic favorabil în condiţiile unor finanţe publice precare sau sănătatea finanţelor publice nu poate fi diferită de cea a mediului economic general.

 

Obiectivele strategiei fiscal-bugetare sunt următoarele:
A. Pe termen scurt (2011-2012):

• 1. Stoparea declinului economic si reluarea cresterii economice astfel încât în anul 2012 Produsului Intern Brut real să-l depăseasca pe cel al anului 2008.
• 2. Crearea unui cadru favorabil mediului economic.
• 3. Reforma fiscală va urmări:

- raţionalizarea/simplificarea sistemului de taxe si impozite, urmărindu-se reducerea treptată a presiunii fiscale (în special a impozitarii directe) si lărgirea bazei de impozitare;
- cresterea colectării veniturilor bugetare;
- reducerea evaziunii fiscale.

• 4. Crearea de noi locuri de muncă .
• 5. Consolidarea fiscală, astfel încât deficitul bugetar să coboare la 3% din PIB.
• 6. Reforma bugetului public se va realiza prin: prioritizarea transparentă a cheltuielilor publice, redimensionarea rolului statului prin restructurarea administraţiei publice si eliminarea risipei si cresterea eficienţei în utilizarea banilor publici.
• 7. Bugetarea multianuală si prioritizarea investiţiilor publice la nivel national.
• 8. Eficientizarea sistemului de management si control pentru absorbţia rapidă a fondurilor europene.
• 9. Managementul responsabil al datoriei publice.

 

B. Pe termen mediu şi lung (2013-2016)

• 1. Consolidarea stabilităţii macroeconomice si reluarea cresterii economice sustenabile.
• 2. Cresterea PIB/locuitor.
• 3. Cresterea gradului de ocupare, astfel încât numărul salariaţilor din economie să depăsească 5 milioane.
• 4. Crearea condiţiilor care permit noi investiţii străine directe (ISD).
• 5. Înlăturarea piedicilor care împiedică cresterea investiţiilor în industriile din România si, pe această bază, cresterea competitivităţii industriilor românesti si, implicit, cresterea exporturilor românesti.
• 6. Cresterea gradului de utilizare a fondurilor europene alocate României.
• 7. Cresterea veniturilor bugetare, astfel încât ponderea acestora în PIB să ajungă la nivelul mediei UE, respectiv 40%, în anul 2016.
• 8. Cresterea supunerii voluntare la plata impozitelor si reducerea evaziunii fiscale.
• 9. Reforma sistemelor de pensii si sănătate.
• 10. Îndeplinirea condiţiilor care revin politicii fiscale, astfel încât România să poată adera la zona Euro la 1 ianuarie 2016.
• 11. Valorificarea calităţii de membru al României în instituţiile financiare internaţionale pentru a asigura îndeplinirea responsabilă a obligaţiilor care ne revin ca ţară si, totodată, pentru a promova interesele economice ale României.

 

Argumentarea Strategiei fiscal-bugetare

 

Obiectivele politicilor financiare si fiscal-bugetare vor fi însoţite de preocuparea pentru îmbunătăţirea indicatorilor standardului de viaţă si pentru reducerea deficitelor structurale ale României.
Strategia fiscal-bugetară este corelată cu celelalte politici publice prezentate în acest program de guvernare. Strategia fiscal-bugetară are un dublu rol: pe de o parte, asigură susţinerea financiară a celorlalte politici publice, iar, pe de altă parte, realizeaza evaluarea indicatorilor de eficienţă si control al acestor politici.

 

Reforma fiscală. Impozite mici plătite pentru prosperitatea cetăţenilor. Planificare si stabilitate legislativă pentru mediul de afaceri.

Necesitatea implementării unei reforme fiscale este evidentă iar PNL îşi asumă răspunderea faţă de cetăţenii României de a promova şi susţine adoptarea unui nou set de măsuri fiscale care să asigure atât un mediu stimulativ şi nediscriminatoriu, cât şi îmbunătăţirea transparenţei, stabilităţii şi predictibilităţii politicii fiscale .
Mediul de afaceri din România are nevoie de libertate economică si fiscalitate prietenoasă pentru angajator şi pentru angajaţi. România are nevoie de o nouă abordare în politica fiscală. În loc să acoperim găurile bugetare prin impozite tot mai mari, trebuie să stimulăm activitatea celor care sunt performanţi şi aşteaptă de la stat un semnal pozitiv.

Problema creșterii veniturilor bugetare nu se rezolvă mărind impozitele ci îmbunătăţind administrarea și colectarea impozitelor, a taxelor și a contribuţiilor reglementate de actualele legi fiscale, concomitent cu reducerea semnificativă a evaziunii fiscale.
Totodată creșterea bazei de impozitare și raţionalizarea impozitelor și taxelor au rolul de a transforma România într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal, care să ducă la asigurarea resurselor necesare dezvoltării economice, la creșterea investiţiilor, precum și la menţinerea și crearea de noi locuri de muncă.
Abordarea noastră fiscală se va materializa prin adoptarea unui set de măsuri de raţionalizare a sistemului de taxe şi impozite, si prin măsuri de simplificare şi îmbunătăţire a capacităţii de administrare a veniturilor.
Opţiunea noastră este îndreptată, în principal, pe reducerea generală a impozitării, în special a impozitării directe, concomitent cu lărgirea bazei de impozitare. Atingerea acestor obiective va permite atât valorificarea potenţialului de dezvoltare a României (dublarea PIB-ului în 2016, faţă de anul 2010) și implicit cresterea veniturilor bugetare la 40% din PIB în anul 2016, cât și reducerea fiscalităţii și simplificarea sistemului fiscal.
Partidul Naţional Liberal îşi menţine opţiunea pentru cota unică de impozitare. În ce privește impozitarea veniturilor, ea va fi nuanţată prin introducerea unor sisteme de deductibilităţi care să protejeze categoriile de salariaţi cu venituri mai mici, dar să încurajeze, în acelasi timp, un comportament fiscal corect din partea contribuabililor.
Pe lângă componenţa anticriză, obiectivul strategic al reformei fiscale vizează, în acelaşi timp, transformarea României într-un mediu atractiv din punct de vedere fiscal si al prosperităţii în Uniunea Europeană. Aceasta este singura cale prin care putem accelera investiţiile şi acumularea de capital, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea standardului de viaţă al cetăţenilor.

Măsuri de relaxare și simplificare fiscală, pentru atragerea investiţiilor străine și crearea locurilor de muncă

 

• 1. Menţinerea sistemului cotei unice pentru impozitarea veniturilor şi profitului şi reducerea valori acesteia până la 10%. Introducerea unor sisteme de deductibilităţi pentru: primele plătite către fondurile de pensii, asigurări private de sănătate, cheltuieli efectuate cu studiile profesionale, cheltuieli cu asigurarea locuinţei, reabilitare termica a locuinţei, cheltuieli cu dobânzile plătite pentru credite ipotecare contractate pentru o singură locuinţă etc, care să protejeze categoriile de salariaţi cu venituri mai mici dar să încurajeze, în acelaşi timp, un comportament fiscal corect din partea contribuabililor
• 2. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale (în prezent printre cele mai ridicate din UE) cu 10 puncte procentuale, pentru a diminua munca „la negru" si pentru a stimula cresterea gradului de ocupare.
• 3. Reducerea integrală a cotelor de contribuţii sociale pentru întreaga perioadă a anilor 2010-2011, pentru angajatorii care creează locuri de muncă si angajează persoane aflate de peste trei luni în somaj. În anul 2012 reducerea cotelor de contribuţii sociale se va situa la un nivel de 50%.
• 4. Abrogarea impozitului minim.
• 5. Reintroducerea impozitului de 3% asupra cifrei de afaceri pentru IMM-uri.
• 6. Reducerea cotei standard TVA la nivelul iniţial de 19% pentru a menţine competitivitatea economiei românesti in U.E.
• 7. Reducerea TVA pentru construcţiile si tranzacţiile de locuinţe noi la 5%, pentru stimularea industriei construcţiilor si a pieţei imobiliare.
• 8 . Plafonarea contribuţiilor sociale pentru profesiile liberale la nivelul a 5 salarii medii brute pe economie
• 9. Reanalizarea si reasezarea redevenţelor si taxelor de concesiune, pentru a creste veniturile statului din aceste surse.
• 10. Reducerea numărului de taxe si impozite astfel încât să se diminueze pierderea socială generată de acestea.
• 11. Stoparea practicii ca diverse autorităţi ale statului, altele decât Ministerul Finanţelor Publice, să introducă si să administreze diverse categorii de taxe.

 

Măsuri pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor statului

 

• 1) Introducerea unor bonificaţii de 5% din valoarea obligaţiilor fiscale pentru contribuabilii care îsi plătesc impozitele si taxele înainte de termen.
• 2) Reducerea majorărilor de întarziere la plata obligaţiilor fiscale, către Bugetul General Consolidat la 0,02% pe zi, concomitent cu dublarea sancţiunilor (contravenţionale, penale si penalităţilor) prevăzute de actuala legislaţie pentru evaziune fiscală si contrabandă.
• 3) Consolidarea capacităţii operaţionale si administrative a sistemelor IT si de comunicaţii pentru toate structurile centrale si teritoriale ale ANAF (administrare fiscală, vamă, garda financiara).
• 4) Modernizarea şi simplificarea procedurilor de declarare şi plata a obligaţiilor fiscale, cu precădere pe cale electronică.
• 5) Creşterea calităţii actului de inspecţie fiscală, prin elaborarea unor ghiduri de inspecţie fiscală, care să reglementeze interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei fiscale.
• 6) Reforma structurilor de control operativ şi inspecţie fiscală din subordinea ANAF (inspecţie fiscală, garda financiară, antifraudă şi supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor precum şi interpretarea şi aplicarea diferita a legislaţiei fiscale va urmări:

- Efectuarea inspecţiilor fiscale, pe baza analizei de risc a activităţii contribuabililor, concentrarea acestora să fie direcţionată către contribuabilii care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală;

- Eliminarea controalelor repetate, de către toate structurile cu atribuţii de control, la acelaşi agent economic, cu excepţia celor care prezintă risc ridicat de evaziune fiscală.
- Desfiinţarea tuturor structurilor de control operativ, atât la nivel central, cât şi cele teritoriale din subordinea ANAF (Garda Financiară, Directia de Supraveghere Accize şi Operaţiuni Vamale, etc) şi înfiinţarea unei singure structuri, cu rol operativ, de luptă împotriva fraudei fiscale la nivel central şi regional. Rolul acestei structuri va fi în principal de combatere a fraudei fiscale, lupta împotriva spălării banilor şi implicit de îmbunătăţirea supunerii la impozitare a contribuabililor

• 7) Utilizarea brigăzilor multilaterale de control din statele UE în ceea ce priveste tranzacţiile intracomunitare cu bunuri si servicii;
• 8) Utilizarea unor echipe internaţionale, specializate în control vamal în zonele de risc de la frontiera României cu ţări nemembre ale Uniunii Europene;
• 9) Adoptarea legislaţiei care să stimuleze utilizarea tranzacţiilor electronice si reducerea semnificativă a operaţiunilor cu numerar, măsura ce va avea ca efect imediat cresterea veniturilor impozabile ale contribuabililor.

 

Alte măsuri financiare şi de simplificare legislativă care vor determina condiţii mai bune de finanţare, condiţii mai bune legislative, administrative si de susţinere a mediului de afaceri, în special IMM-uri, pentru crearea de locuri de muncă, care să absoarbă forţa de muncă disponibilizată în sectorul bugetar.

• 1. Elaborarea unui nou act normativ privind colectarea unificată a impozitului pe salarii şi a contribuţiilor sociale (CAS, CASS, şomaj, fond de risc) şi implementarea Declaraţiei Unice;
• 2. Finanţarea proiectelor de cercetare de care pot beneficia IMM-urile;
• 3. Încurajarea apariţiei de noi instituţii financiare, nonbancare, în condiţiile unei pieţe atent
• reglementate;
• 4. Listarea Fondului Proprietatea, precum şi prin listarea şi vânzarea acţiunilor (inclusiv cele minoritare)
• deţinute de stat la societăţi (companii) comerciale şi naţionale.
• 5. Creşterea capitalizării Fondului de Garantare pentru Intreprinderi Mici şi Mijlocii pentru a acorda
• garanţii IMM-urilor pentru asigurarea fondurilor financiare cu diferite destinaţii, cum ar fi: pentru export, pentru cofinanţarea proiectelor cu finanţare europeană, obiective de investiţii etc.
• 6. Promovarea unui sistem de stimulente pentru export (asigurarea exportului, acordarea de credite
• cu dobânda bonificată etc.) de către EXIMBANK;
• 7. Simplificarea şi asigurarea stabilităţii legislative pentru mediul de afaceri (Codul fiscal şi Codul de
• Procedură Fiscală);

 

Reforma bugetului public.
Prioritizarea transparentă a cheltuielilor publice

În viziunea liberală, reforma statului înseamna reformarea principalelor sisteme publice cu scopul de a furniza cetăţenilor servicii publice de calitate. Această reformă nu se poate face prin reducerea mecanică, nediferenţiată a cheltuielilor publice, ci prin doar prin redimensionarea rolului statului si prioritizarea transparentă a cheltuielilor bugetare. Eficienţa în cheltuirea banului public va creste prin diminuarea aparatului birocratic, începand cu desfiinţarea unor ministere, reducerea bugetelor centrale.
Economia României este înca departe de principiile pieţei libere şi ale dezvoltării economice sănatoase. În prezent, existenţa economiei românesti este construită în jurul bugetului statului, fapt ce încurajează procesul de căutare şi dobândire de rente şi împiedică spiritul antreprenorial şi căutarea profitului.

 

A. Reducerea aparatului birocratic se va realiza prin:

• 1) Restructurarea administraţiei publice centrale la dimensiunile unei birocraţii strict necesare unei economii de piaţă corect reglementată, se va realiza prin:

-Reducerea numărului de ministere în funcţie de tipul politicilor publice realizate Guvernul nu are nevoie de mai mult de 12 ministere şi 30 de agenţii guvernamentale;
-Reducerea numărului de agenţii care autorizează, reglementează, controlează, etc. astfel încât să se respecte principiul autonomiei funcţionale sau independenţei si să se evite conflictul de interese;
-Unificarea caselor naţionale de asigurări de sănatate (Casa Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale si Autorităţii Judecătoresti, Casa Naţională de Sănătate a Ministerului Transporturilor si CNAS);
-Reorganizarea stucturilor teritoriale din subordinea ministerelor si agenţiilor guvernamentale la nivel regional;
-Reducerea aparatului prefecturilor la care se vor păstra în principal atribuţii in domeniul controlului de legalitate.

• 2) Restructurarea administraţiei publice locale

-Generalizarea standardelor de costuri si de personal pe baza unor criterii de performanţă si mărimea unităţii administrativ - teritoriale;
-Desfiinţarea structurilor deconcentrate în majoritatea domeniilor. Astfel, inspectoratele si direcţiile judeţene din domeniile educaţiei, sănătăţii, culturii, agriculturii etc. vor fi desfiinţate si atribuţiile lor vor fi transferate autorităţilor locale;
-Utilizarea fondului de rulment al autorităţilor publice locale numai pentru investiţii;

 

B . Reducerea cheltuielilor bugetare şi stoparea risipei, se vor realiza prin:

• 1) Prioritizarea în mod transparent a cheltuielilor publice;
• 2) Elaborarea de bugete multianuale care vor defini proiectele de investiţii publice cu finanţare este multianuală;
• 3) Controlul cheltuielilor publice inclusiv printr-o reglementare care să asigure transparenţa utilizării banilor în lucrările publice, pe toată durata derulării acestora (de la atribuire şi până la finalizare);
• 4) Introducerea standardelor de cost şi calitate şi a normativelor de personal în domeniul public şi privat al statului;
• 5) Reducerea raţională a cheltuielilor prevăzute în legea bugetară cu: achiziţii de imobile, dotări independente, elaborarea studiilor de prefezabilitate şi de fezabilitate, deplasări, detaşări, transferuri;
• 6) Reducerea raţională a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat cu bunuri şi servicii (protocol, carburanţi, poşta, telecomunicaţii);
• 7) Instituirea obligativităţii ca instituţiile publice centrale să elaboreze proiectele de investiţii cu respectarea cerinţelor aplicabile proiectelor finanţate din fondurile europene, cuprinzând în finanţarea acestora, în mod obligatoriu, şi o cota parte de finanţare europeană;
• 8) Asigurarea unui proces de licitaţii transparent prin constituirea unui organism guvernamental pentru achiziţii publice, în scopul realizarii achiziţiilor pentru toate instituţiile publice centrale şi toate structurile din subordine sau în coordonare (această măsură poate avea ca efect reducerea cu aproximativ 30% a cheltuielilor la nivelului bugetului consolidat);
• 9) Plata prin instrumente bancare a pensiilor în mediul urban, pentru reducerea cheltuielilor poştale;
• 10) Modificarea cadrului legislativ referitor la achiziţiile publice pentru: facilitarea semnării contractelor de achiziţii publice, cresterea responsabilităţii autorităţilor contractante, eliminarea ofertelor sub/supraevaluate, clarificarea definirii modului în care se pot modifica contractele de achiziţii;
• 11) Managementul coerent al datoriei publice, astfel încât efortul de plată a serviciului datoriei să nu devină o frână în dezvoltarea economică.

 

C. Redimensionarea rolului statului prin reducerea atribuţiilor sale şi transferarea acestora către mediul privat se va realiza prin:

• 1. Scoaterea din sfera de cuprindere bugetară a unor instituţii de autorizare si certificare, cu păstrarea acestora sub controlul autorităţilor de reglementare.
• 2. Crearea Camerelor agricole si transferarea atributiilor specifice ale statului catre acestea.
• 3. Stimularea iniţiativei private în domenii precum educaţia, sănătatea, cercetarea.
• 4. Vânzarea participaţiilor minoritare ale statului deţinute de toate agenţiile, oficiile si alte instituţii ale administraţiei publice centrale si locale.
• 5. Utilizarea în cât mai mare măsura a parteneriatului public-privat (PPP), fără ca acest lucru să pericliteze echilibrul bugetar.
• 6. Restructurarea si continuarea privatizării companiilor si societăţilor naţionale care înregistrează pierderi, precum si a agenţiilor asa zise "autofinanţate" aflate în proprietatea sau în autoritatea statului.

 

D. Reforma sistemelor de pensii şi de sănătate se va realiza prin încurajarea dezvoltării componenţelor din sistemul de pensii bazate pe principiul "beneficierii de sumele economisite de-a lungul vieţii". Aceasta este singura soluţie care poate da echitate si sustenabilitate sistemului de pensii, care îl poate feri de arbitrariu si poate, în acelasi timp, să ofere sansa unor pensii decente. Aceasta înseamnă ca fiecare persoană devine titulară a contribuţiilor sale, acestea nu mai sunt utilizate de stat în cadrul bugetului de asigurări sociale, ci sunt acumulate în contul de asigurat al persoanei respective.
Sistemul stabilit pentru pensii va fi aplicat si în ceea ce priveste politicile în domeniul sănătăţii. În mod corespunzător, bugetul urmează să asigure un pachet minim de servicii medicale de urgenţă, restul urmând să fie achitat de firmele de asigurări de sănătate, în baza si în limita contului de asigurări al fiecărei persoane.
Fondurile de pensii si de sănătate fiind de natură contributivă voluntară, sau prin efectul legii, vor fi reconstruite ca fonduri în întregime independente de bugetul de stat si aflate în gestiunea unor instituţii de tip financiar, independente de puterea politica.

 

E. Combaterea întârzierii efectuării plăţilor în economie se va realiza prin:

• Accelerarea plăţilor publice datorate tuturor operatorilor economici. Aplicarea ca regulă generală plata în termen de 30 de zile (conform angajamentului din cuprinsul "SmallBusiness Act" - SBAE si modificărilor aduse de Comisia Europeana Directivei 2000/35/EC privind combaterea întârzierii la plată in tranzacţiile comerciale);
• Autorităţile publice vor trebui să îsi plăteasca facturile, ca regulă generală, în termen de 30 de
• zile - sau să achite o compensaţie forfetară echivalentă cu 5% din suma datorată, la care se va
• adaugă dobânda;
• Operatorii economici vor avea dreptul de a pretinde atât plata dobânzii de întârziere, cât și
• rambursarea costurilor de recuperare.

 

F. Eficientizarea sistemului de management şi control pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene
se va realiza prin:

• externalizarea unor funcţii atribuite în prezent administraţiei publice centrale, în baza prevederilor actelor normative europene (ex:administrarea cererilor de propuneri lansate în cadrul programelor operaţionale, funcţia de plată);
• asigurarea transferului de fonduri în mod direct, de la nivel central către contractori, evitând astfel un circuit financiar prelungit;
• acordarea avansului pentru IMM-uri si autorităţi publice locale se va realiza făra obligaţia prezentării garanţiei de avans, dar cu obligaţia efectuării plăţilor din contul de avans doar pentru facturi aferente proiectului aprobat;
• verificările cheltuielilor pentru proiectele publice se vor realiza după efectuarea integrală a plăţilor, asigurând astfel un rulaj ridicat al fondurilor publice;
• fondurile europene se vor derula fie prin trezoreria statului, fie prin bănci comerciale (la dobânda de piaţă);
• realizarea de analize economico-financiare pentru proiectele publice de investiţii si acordarea contribuţiei bugetului de stat, în completare, în funcţie de capacitatea de cofinanţare a beneficiarului final;
• depolitizarea instituţiilor implicate în absorbţia fondurilor provenite de la Uniunea Europeană.

 

Concluzii:
Dacă măsurile pe termen scurt se circumscriu cu precădere în zona politicii fiscal-bugetare și vizează toparea declinului economic și atenuarea dezechilibrelor manifestate în anii 2009-2010, măsurile pe termen mediu și lung urmăresc îmbunătăţirea mediului de afaceri, stimularea creșterii economice, menţinerea și crearea de noi locuri de muncă și consolidarea finanţelor publice.
Măsurile pe care le avem în vedere vor sprijini economia şi vor reda încrederea consumatorilor şi investitorilor, prin încurajarea rapidă a cererii din partea sectorului privat şi sporirea încrederii consumatorilor. În concluzie, avem în vedere urmatoarele aspecte:

• redresarea economică prin stimularea investiţiilor private în economie, prioritizarea cheltuielilor publice pentru a furniza servicii publice de calitate cetăţenilor si cresterea, pe baze sustenabile, a consumului populaţiei;
• reducerea costurilor cu forţa de muncă în vederea încurăjării producţiei si ocupării forţei de muncă prin reducerea cotelor contribuţiilor sociale totale;
• un ajutor în stoparea pierderii locurilor de muncă si apoi un ajutor acordat persoanelor pentru a reveni rapid pe piaţa muncii si a evita şomajul pe termen lung;
• crearea unui sistem fiscal-bugetar care să lase mai multe multe resurse la dispoziţia consumatorilor şi a producătorilor, care să stimuleze munca, economisirea şi căutarea profitului şi care să reducă semnificativ stimulentele pentru corupţie, prin reducerea puterii discreţionare a statului în economie şi societate.

Prin aplicarea tuturor acestor măsuri România poate reveni pe traiectoria pozitivă pe care s-a înscris în anii 2005-2008 si cetăţenii români vor putea beneficia de standardul de viaţă pe care îl merită, ca cetăţeni ai Uniunii Europene.