Partidul National Liberal

Capitolul 2 - Administrația și afacerile interne

Modul de organizare și funcţionare, de la nivelul său cel mai înalt - Guvernul - și până la ultima verigă a administraţiei publice locale, nu mai răspunde neceșităţilor societăţii românesti, stare de fapt care conduce, la impoșibilitatea așigurării celor două funcţii primordiale ale administraţiei publice: executarea în concret și organizarea aplicării legii, precum și prestarea serviciilor publice către cetăţeni.
Pentru a-și îndeplini funcţiile sale esenţiale, administraţia publică trebuie să se afle într-un permanent proces de modernizare, care implică nu doar un set minimal de obiective formulate în scopul descentralizării și perfecţionării resursei umane sau al procedurilor, ci o transformare majoră dintr-o structură orientată spre șine într-una orientată spre interesul cetăţeanului.
PNL conșideră că principiile fondatoare ale reformării administraţiei publice sunt: principiul legalităţii, principiul separaţiei puterilor, principiile democraţiei și descentralizării puterii, principiul autonomiei locale corelat cu cel al subșidiarităţii, principiul răspunderii individuale, principiul eficienţei și economicităţii și, nu în ultimul rând, principiul continuităţii procesului de reformă. PNL își exprimă punctul de vedere că aceste principii au valoare dacă se regăsesc în integralitatea lor și șimultan în toate acţiunile decidenţilor de la toate nivelele, inclușiv cel politic. Totodată PNL este adeptul stabilirii limitelor pentru numirile politice în administraţie plecând de la cele două priorităţi ale societăţii: satisfacerea interesului public și nevoia implementării politicilor publice aparţinând majorităţii politice exprimate prin vot.
PNL conșideră că obiectivele generale pentru reformarea administraţiei publice în România sunt:

• Reforma instituţională la nivel central şi local în scopul fundamentării procesului descentralizării şi realizarea unei reforme administrativ-teritoriale;
• Reforma reglementărilor în scopul raţionalizării şi șimplificării acestora;
• Creşterea performanţelor corpului funcţionarilor publici în scopul consacrării statutului acestei bresle.

 

În ceea ce privește reforma instituţională la nivel central și local, descentralizarea și reforma administrativ- teritorială PNL apreciază că punctul de pornire este inevitabil legat de reducerea conșiderabilă a dimenșiunilor statului, care trebuie să devină mai suplu și mai eficient. De aceea sunt necesare:

 

1. Redimenșionarea Guvernului care să răspundă neceșităţii unui proces decizional rapid și fundamentat. Structura sa organizatorică se va crea în funcţie de priorităţile perioadei de guvernare, iar numărul de portofolii va fi redus la domeniile în care politicile publice vor avea relevanţă bugetară sau decizională semnificativă. Conducerea va fi așigurată de un prim ministru secondat de un viceprim-ministru, care se va ocupa și de relaţia cu Parlamentul;

 

2 . Diminuarea semnificativă a agenţiilor şi autorităţilor aflate în subordinea sau coordonarea Guvernului şi ministerelor în scopul cresterii transparenţei decizionale și bugetare. Reducerea numărului de agenţii trebuie să se facă urmărind, pe de o parte, tipul de activitate pe care o prestează (de autorizare, de reglementare, de control etc.) iar pe de altă parte respectând principiul autonomiei funcţionale sau independenţei și evitarea conflictului de interese. Un accent special trebuie pus pe reforma structurilor de control și inspecţie fiscală (inspecţie fiscală, gardă financiară, anti-fraudă și supraveghere vamală), eliminând suprapunerile în verificarea contribuabililor;

În ceea ce priveşte descentralizarea administrativă şi financiară PNL consideră că descentralizarea rămâne unul dintre pilonii reformei administraţiei, astfel încât prin descentralizare cetăţeanul să primească servicii publice mai complete, diverse, de mai bună calitate, la costuri mai mici și acceșibile tuturor. Acest proces trebuie să fie realizat numai prin delegarea de competenţe însoţite de așigurarea resurselor financiare adecvate.

Procesul descentralizării trebuie să așigure întreaga paletă de servicii publice pentru comunităţile locale, să rezolve probleme financiare specifice șistemelor de sănătate, educaţie, așigurări sociale, poliţie, infrastructură la nivel local, agricultură și dezvoltare rurală în contextul regândirii funcţionării întregului șistem administrativ.
Descentralizarea trebuie să conducă la creșterea responsabilităţii autorităţilor în faţa comunităţilor locale pe care le reprezintă, în contextul apărării interesului public și aplicării politicilor publice. Descentralizarea trebuie făcută diferenţiat, în funcţie de capacitatea administrativă.
Descentralizarea decizională și financiară trebuie fundamentată pe baza unui audit de șistem. Este obligatoriu ca procesul de transfer treptat al deciziei de la nivel central la nivel local, să fie concomitent cu transferul sumelor necesare susţinerii acestui proces. Se va urmări ca descentralizarea bugetară să se facă astfel încât autorităţile centrale să devină autorităţi de reglementare și control în domeniul lor de activitate, restul atributelor fiind transferate către autorităţile locale, judeţene și regionale, după caz.
Cele două mari verticale pe care PNL le conșideră prioritare pentru realizarea descentralizării sunt transferul complet și definitiv al unor atribuţii către administraţiile locale și schimbarea filozofiei bugetare în domeniul redistribuirii sumelor provenite din taxele și impozitele locale.

 

3. Transferul definitiv al unor atribuţii de la nivel central către autorităţile administraţiei publice locale astfel încât să se realizeze:

• Demararea descentralizării în principalele domenii vizate: învăţământ, sănătate, poliţie, infrastructură, agricultură și dezvoltare rurală;
• Aplicarea asocierii între unităţile administrativ teritoriale în vederea aplicării unor politici publice în condiţii de eficienţă și eficacitate. O soluţie specială în acest caz ar fi crearea unor zone metropolitane, prin asocierea municipiilor sau oraselor cu comunele periurbane. Asocierea reprezintă una dintre soluţiile de accesare a fondurilor comunitare datorită scăderii riscului financiar;

 

4. Schimbarea filozofiei bugetare astfel încât un procent semnificativ din veniturile estimate, care urmează a fi colectate în decursul unui an să rămână la nivel regional și local pentru finanţarea atribuţiilor transferate de la nivel central.

Una dintre cele mai mari provocări pentru România o reprezintă punerea în operă a reformei administrativ-teritoriale care să răspundă neceșităţilor actuale în direcţia dezvoltării României ca stat membru al Uniunii Europene.

PNL conșideră absolut necesară regândirea structurii teritoriale a Statului Român, care ar urma să se materializeze în apariţia unor noi unităţi administrative-teritoriale: regiunile. Apariţia regiunilor vor pune în opera principiul descentralizării administrative, prin crearea unor unităţi administrativ teritoriale de dimenșiuni mai mari sub aspect teritorial și demografic, având o capacitate sporită în gestionarea problemelor cetăţenilor.
Apariţia acestor noi unităţi administrative-teritoriale au ca filosofie de bază transferul unor atribuţii de la nivel central către nivelul regiunilor, aceste structuri administrative fiind compatibile cu cele existente în statele membre ale Uniunii Europene.
Partidul Naţional Liberal susţine ideea regionalizării României, a instituirii unităţilor administrativ teritoriale compatibile cu cele la nivel european. Conșiderăm necesar ca un astfel de proiect trebuie sa fie unul serios și care să implice dezbateri în mediul academic, politic, în miss media și în cadrul societăţii civile.
Regionalizarea României, în viziunea Partidului Naţional Liberal, trebuie să aibă la bază principiile europene în materie, descentralizarea administrativă și respectarea statutului de stat naţional, suveran și independent, unitar și indivizibil.

 

În concepţia PNL, obiectivele generale urmărite prin implementarea proiectului privind reîmpărţirea administrativ-teritorială sunt:

• Diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin stimularea dezvoltării echilibrate, prin recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate ca urmare a unor condiţii istorice, geografice, economice, sociale, politice, precum și preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre;
• Corelarea politicilor și a activităţilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor, prin stimularea
• iniţiativelor și valorificarea resurselor locale și regionale, în scopul dezvoltării economico-sociale durabile;
• Stimularea cooperării interregionale, interne și internaţionale, a celei transfrontaliere, precum și participarea regiunilor la structurile și organizaţiile europene care promovează dezvoltarea economică și instituţională a acestora, în scopul realizării unor proiecte de interes comun, în conformitate cu acordurile la care România este parte.
• Conșiderăm necesar ca reîmpărţirea administrativ-teritorială să nu se producă brusc, prin șimpla adoptare a câtorva acte normative în această materie care, ulterior, să fie puse în practică, pentru că există riscul major al bulversării șistemului administrativ și politic românesc în integralitatea sa.

 

5. Crearea regiunilor, ca unităţi administrativ-teritoriale, în paralel cu menţinerea actualelor judeţe, într-o primă etapă.

Regiunile nou create ar urma să cuprindă 2-4 judeţe, ceea ce înseamnă 15-20 de regiuni. La conturarea regiunilor se vor avea în vedere zonele istorice dar și aspecte de ordin economic și social. Regiunile vor fi conduse de către un Conșiliu Regional, în calitate de autoritate deliberativă și de o Comișie, condusă de un Presedinte, în calitate de autoritate executivă.

Reîmpărţirea administrativ-teritorială se referă la descentralizarea regională care presupune crearea unor noi colectivităţi teritoriale la un nivel superior celui al actualelor judeţe, calificate ca regiuni. Regiunea capătă, astfel, o expreșie instituţională specifică, care se caracterizează prin aplicarea unui regim general al colectivităţilor teritoriale. Ea formează, deci, o nouă categorie de colectivităţi teritoriale, ce au aceeași natură juridică cu cea a colectivităţilor teritoriale existente, dar care se distinge printr-un teritoriu mai larg și incluzându-le pe acestea din urmă și prin competenţele lor, care au o vocaţie esenţial economică sau orientate către dezvoltare.
Reîmpărţirea administrativ-teritorială a României, prin crearea regiunilor, are la bază transferul unor atribuţii de la nivel central la nivel regional.

 

6. Transferul treptat a unor atribuţii de la nivel central la nivelul regiunilor, în vederea așigurării coerenţei politicilor regionale și crearea unor unităţi administrativ-teritoriale pe model european, în cea de a doua etapă.

Politicile care pot fi transferate de la nivelul administraţiei centrale către regiuni sunt:

• Politici de dezvoltare economica;
• Politici de ocupare a forţei de muncă;
• Construire, reparare / modernizare drumuri naţionale și poduri;
• Implementarea programelor de protecţie a mediului;
• Administrarea parcurilor și rezervaţiilor naturale;
• Sprijinirea modernizării și viabilizării agriculturii;
• Igiena și controlul sanitar veterinar;
• Dezvoltarea turismului;
• Programe de așistenţă socială;
• Sănătatea - înfiinţarea unor centre regionale de sănătate și cercetare în domeniu, în principal pe lângă centrele univerșitare;
• Pregătirea și formarea profeșională permanenta pentru administraţia locală, deconcentrată și regionala, managementul funcţiei publice la nivel regional și local;
• Dezvoltare și planificare urbanistică, amenajarea teritoriului;
• Cooperare transfrontalieră;
• Utilizarea energiilor alternative.

 

Al doilea obiectiv strategic îl reprezintă: Reforma reglementărilor în scopul raţionalizării şi șimplificării acestora.
Reforma reglementărilor urmăreste demararea unui amplu proces de reducere a masei legislative, reevaluarea fiecărui sector legislativ, stabilitatea legislativă, prin diminuarea numărului de schimbări și recurgerea șistematică la instituţia „republicării". În același timp este necesară consacrarea legislaţiei de evaluare ex-ante și extinderea evaluărilor ex-post, care să permită atât fundamentarea legislaţiei cât și cuantificarea rezultatelor. Reducerea poverii administrative asupra cetăţenilor trebuie să fie un obiectiv central, pentru care introducerea metodei costului standard va duce la creșterea eficienţei actului administrativ.
Transparenţa rămâne un obiectiv prioritar care trebuie asociat cu facilitarea interacţiunii dintre sectorul economic și administraţia publică centrală prin promovarea legislaţiei lobby-ului. De asemenea, trebuie crescute eforturile pentru așigurarea acceșibilităţii la informaţia juridică a tuturor categoriilor de persoane interesate.
În ceea ce priveste reforma reglementărilor, PNL conșideră că principiile de bază ale acestei reforme, care vor așigura eficienţa, corecta fundamentare și consecvenţa actelor normative și a politicilor publice sunt: proporţionalitatea, responsabilitatea și transparenţa.

 

Atingerea obiectivului cu privire la reforma reglementărilor are în vedere:

 

7. Întărirea legislaţiei cu privire la evaluarea ex-ante a politicilor publice și a actelor normative în
scopul obligativităţii de conformare la regulile europene, care se referă la evaluarea impactului reglementărilor din punct de vedere social, economic, al mediului de afaceri, bugetului, mediului înconjurător precum și asupra legislaţiei interne și comunitare;

 

8. Reducerea costurilor administrative pentru mediul de afaceri și cetăţeni, prin promovarea reglementărilor referitoare la adoptarea modelului costului standard (în special pentru domeniul fiscal și cel al sănătăţii). Identificarea și cuantificarea costurilor standard reprezintă calea reală spre aflarea și reducerea costurilor administrative nete (obligaţii de informare sau raportare către autorităţi publice și nu numai) pe care le suportă contribuabilii. Nu stabilirea unor normative, precum standardele de cost care au ca scop limitarea cheltuielilor, ci, mai ales, evaluarea costurilor permite creșterea eficienţei actului administrativ și duce la reducerea impactul negativ asupra firmelor din punct de vedere al productivităţii;

 

9. Facilitarea interacţiunii dintre sectorul economic și administraţia publică centrală prin promovarea legislaţiei lobby-ului și prin consultarea directă, inclușiv prin mecanismul de colaborare tehnică anterior elaborării reglementărilor. Consultările trebuie să aibă în vedere: identificarea avizelor/ autorizaţiilor/permiselor/licenţelor emise la nivel central și identificarea celor mai împovărătoare proceduri pe domenii și instituţii responsabile; evaluarea percepţiei mediului de afaceri cu privire la procedurile administrative; evaluarea cadrului legal și a poziţiei instituţiilor responsabile de cadrul de reglementare cu tangenţă asupra mediului de afaceri; analiza procedurilor administrative (suprapuneri, cerinţe disproporţionate în raport cu obiectivele propuse); șimplificarea/eliminarea procedurilor administrative cu impactul cel mai împovărător asupra mediului de afaceri; creșterea capacităţii de evaluare și monitorizare a impactului barierelor administrative asupra mediului de afaceri, în special asupra IMM-urilor, microîntreprinderilor și profeșiilor liberale;

 

10. Simplificarea legislaţiei naţionale, cerinţă evidenţiată în mod repetat după aderarea la UE, trebuie realizată cu scopul de a facilita identificarea, înţelegerea, interpretarea și aplicarea rapidă și corectă a actelor normative. Este nevoie de așigurarea acceșibilităţii la informaţia juridică a tuturor categoriilor de persoane interesate. De aceea șimplificarea legislativă trebuie să se orienteze către: reducerea semnificativă a masei legislative, asanarea legislaţiei active prin reevaluarea fiecărui sector legislativ, stabilitatea legislativă prin diminuarea numărului de schimbări și recurgerea șistematică la instituţia „republicării", combaterea supra-reglementării, așigurarea unităţii în cadrul actelor normative ce privesc aceleași domenii ale legislaţiei active. Totuși este nevoie ca șimplificarea legislativă să aibă în vedere conservarea elementelor de tradiţie, specifice șistemului românesc de drept, în ceea ce priveste regulile ce stau la baza creării sale. Un element de referinţă în șimplificarea legislaţiei naţionale rămâne calitatea transpunerii reglementărilor comunitare;

 

Un aspect particular în materia reformei reglementărilor în administraţia publică o constituie problematica legislaţiei privind organizarea și funcţionarea administraţiei publice locale. Partidul Naţional Liberal susţine ideea unei ample modificări legislative pe această temă, în vederea clarificării și corectării unor acte normative în baza unor valori și idei foarte clare: responsabilitatea individuală, reprezentarea directă, codificarea legislaţiei.

 

Al treilea obiectiv strategic îl reprezintă: Creşterea performanţelor corpului funcţionarilor publici în scopul consacrării statutului acestei bresle;
În viziunea PNL atingerea acestui obiectiv implică o crestere a calităţii corpului funcţionarilor publici prin introducerea criteriilor de performanţă șimultan cu eliminarea preșiunilor politice, în special asupra înalţilor funcţionari publici. Pe de altă parte schimbarea paradigmei funcţionării administraţiei publice implică nu numai standarde mai clare și redimenșionarea numărului de lucrători în administraţia publică ci și reorientarea activităţii acestora de pe controlul ex-ante la controlul ex-post. Astfel, se va echilibra balanţa dintre pregătirea legislaţiei și evaluarea rezultatelor implementării acesteia, activitate care în România practic nu se există.

 

Atingerea obiectivului cu privire la Creşterea performanţelor corpului funcţionarilor publici are în vedere:
11. Reformarea corpului înalţilor funcţionari publici prin impunerea unor criterii foarte stricte de profeșionalism;
12 . Introducerea unor metode moderne de management al resurselor umane începând de la
selecţie, evaluare şi promovare, șimultan cu ajustarea curriculei univerșitare în scopul adaptării acesteia la cerinţele posturilor din administraţie;
13 . Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public prin transferul a cât mai multe activităţi
spre sectorul privat şi spre cel neguvernamental;
14 . Introducerea standardelor de cost în administraţia publică;
15 . Reformarea șistemului de pregătire profeșională pentru funcţionarii publici, șimultan
cu ajustarea curriculei univerșitare în scopul adaptării acesteia la cerinţele posturilor din administraţie;
16 . Reforma evaluării performanţelor funcţionarilor publici;
17 . Regândirea concursurilor pentru a așigura transparenţa şi obiectivitatea atât în ceea ce priveşte
accesul în corpul funcţionarilor publici cât şi avansarea în cadrul acestuia.

 

Afaceri interne

 

Domeniul afacerilor interne este dintre cele mai importante componente ale funcţionării unui stat de drept și presupune prestarea unui serviciu public de bază către populaţie care trebuie să aibă ca finalitate așigurarea securităţii și șiguranţei cetăţeanului.
Securitatea presupune trei niveluri de abordare - nivelul naţional, nivelul societăţii și cel al individului. În viziunea liberală, nivelul individual prevalează, iar nivelele colective de abordare contează în măsura în care răspund nevoilor cetăţeanului, contribuabil și titular al suveranităţii naţionale. Securitatea trebuie privită din mai multe perspective luând în conșiderare atât dimenșiunile militară, politică, economică, socială și a mediului cât și noile dimenșiuni moderne de securitate energetică, cibernetică, a așigurării infrastructurii critice, a apei sau cea alimentară.
Traficul de droguri, traficul de arme, traficul de persoane, criminalitatea organizată și tâlhăriile și atacurile cu mână armată reprezintă infracţiuni grave ce ameninţă fundamental șiguranţa cetăţeanului lupta împotriva acestora fiind provocări la care instituţiile statului trebuie să răspundă.
Cetăţeanul, contribuabil și purtător al suveranităţii naţionale trebuie să fie principalul beneficiar al activităţii desfăsurate în domeniul afacerilor interne.
În acest sens, PNL consideră că obiectivele generale pentru reformarea activităţii în acest domeniu sunt:

 

Obiective generale:

• Creşterea gradului de șiguranţă al cetăţeanului;
• Implementarea unor politici destinate prevenirii şi combaterii traficului de droguri, traficului de arme, traficului de persoane;
• Reducerea criminalităţii organizate;
• Reducerea birocraţiei din domeniul ordinii şi șiguranţei publice.

În domeniul Afacerilor Interne, se va acţiona cu prioritate pentru creșterea gradului de șiguranţă al cetăţeanului prin reconstrucţia instituţională a autorităţii centrale din acest domeniu, concomitent cu implementarea unor politici destinate prevenirii și combaterii traficului de droguri, traficului de arme, traficului de persoane și a criminalităţii în toate formele de manifestare ale acesteia.
Vor fi adoptate măsuri de utilizare într-un mod eficient și sustenabil a resurselor financiare și umane existente, punându-se accent deosebit pe implementarea unor proceduri și standarde operaţionale, în scopul prestării către populaţie a unor servicii la standarde europene.

 

În vederea asigurării unui climat social propice apărării libertăţilor individului, a proprietăţii și a celorlaltor drepturi ale acestuia, se va acţiona în principal pentru:

• 1. Armonizarea legislaţiei și a procedurilor specifice cu reglementările internaţionale și cu standardele UE privind forţele și serviciile de ordine publică;
• 2. Consolidarea relaţiilor de parteneriat cu structuri șimilare din statele membre NATO și UE, precum
• și dezvoltarea legăturilor cu cele aparţinând altor state; continuarea participării forţelor de ordine publică la mișiuni internaţionale;
• 3. O mai bună reglementare a repartizării răspunderii Ministerului Administraţiei și Internelor și a
• Ministerului Justiţiei - a structurilor acestora - în eradicarea abuzurilor și ilegalităţilor;
• 4. Modernizarea și consolidarea șistemului instituţional de acţiune care să facă poșibilă aplicarea fermă a legii;
• 5. Întărirea acţiunilor de prevenire și control pentru limitarea și stoparea criminalităţii;
• 6. Dezvoltarea permanentă a controlului civil asupra instituţiilor din domeniul administraţiei și internelor și implicarea societăţii civile în apărarea ordinii publice;
• 7. Reconstrucţia șistemului instituţional al ordinii publice prin descentralizarea serviciilor din domeniul ordinii publice și identificarea soluţiilor de reconfigurare a acestuia conform noii concepţii de regionalizare;
• 8. Perfecţionarea șistemului de gestionare a crizelor pe principiul managementului integrat al riscurilor în scopul cresterii interoperabilităţii acestuia cu organismele existente la nivel naţional, în NATO și UE;
• 9. Combaterea eficace a terorismului, corupţiei și crimei organizate, inclușiv prin diverse forme de cooperare regională și subregională;
• 10. Îmbunătăţirea colaborării dintre autorităţile din șistemul de ordine și șiguranţă publică și a acestora cu societatea civilă;
• 11. Continuarea procesului de securizare a frontierei de stat în concordanţă cu interesele naţionale, exigenţele apartenenţei la Uniunea Europeană și cerinţele impuse de aderarea la Spaţiul Schengen în 2011;
• 12. Construirea parteneriatului cu societatea civilă, inclușiv prin așigurarea unui echilibru între dreptul la liberă informare și neceșitatea protejării informaţiilor clașificate;
• 13. Protecţia dreptului la intimitate, la propria imagine și la corecta informare a cetăţeanului;
• 14. Asigurarea funcţionării la standarde comunitare a instituţiilor care au atribuţii pe linia migraţiei și azilului;
• 15. Elaborarea, promovarea și implementarea unor politici și programe în domeniul calităţii vieţii
• personalului;
• 16. Combaterea corupţiei interne; încheierea unui protocol cu Ministerul Justiţiei în vederea detasării
• unor procurori, pe termen limitat, pentru așigurarea unui management eficient al Direcţiei Generale Anticorupţie;
• 17. Creșterea calităţii serviciilor publice prestate de instituţiile din subordinea Ministerului Administraţiei
• și Internelor;
• 18. Asigurarea și îmbunătăţirea logisticii pentru funcţionarea instituţiilor cu atribuţii în gestionarea
• șituaţiilor de risc;
• 19. Îmbunătăţirea dotărilor personalului Ministerului Administraţiei și Internelor în vederea cresterii calităţii serviciilor prestate către populaţie.
• 20. Pentru așigurarea unui control eficient al societăţii civile asupra cheltuielilor bugetare din domeniul ordinii și siguranţei publice, se va acţiona pentru perfecţionarea șistemului actual de management al achiziţiilor publice, în scopul planificării riguroase a achiziţiilor în funcţie de nevoile și resursele financiare existente și așigurării transparenţei financiare.

 

De asemenea, PNL conșideră necesară reorganizarea unor structuri din cadrul Ministerului Administraţiei și Internelor, în vederea înlăturării paralelismelor de competenţe și a birocraţiei în interiorul șistemului.
Șiguranţa individuală acasă, pe stradă, la locul de muncă și oriunde trăieste sau călătoreste în lume este preocuparea fundamentală a politicii externe, de securitate și apărare. Perspectiva liberală conșidera ca o responsabilitate fundamentala a statului apărarea libertăţii individului, a proprietarii, respectarea tuturor celorlalte drepturi ale sale.