Partidul National Liberal

Capitolul 5 - Sănătatea

PNL a început o reformă profundă a sistemului sanitar românesc care trebuie continuată, deși din 2009 aceasta s-a blocat financiar și administrativ, uneori împinsă spre satisfacerea unor interese clientelare sau de grup. În prezent este creată o majoritate din rândul medicilor, a personalului medical, în general, și șindicatelor din sănătate care apreciază reforma sanitară liberală demarată în 2006 și care solicită continuarea acesteia.

 

Viziunea liberală asupra sistemul românesc de sănătate rămâne în continuare orientată către:

• Realizarea unui sistem integrat pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari: sănătate, sport, protecţia consumatorului, șiguranţa alimentului, factori care contribuie la o abordare integrată a sănătăţii publice;
• Restructurarea modului de finanţare prin renunţarea la forma actuală a așigurărilor sociale de sănătate, la birocraţia Casei Naţionale de Așigurări Sociale de Sănătate şi introducerea finanţării pentru pachetul de bază de servicii medicale din bugetul naţional, a unei contribuţii de solidaritate şi dezvoltarea așigurărilor private sub forma de conturi personale de sănătate;
• Organizarea şi funcţionarea unui sistem sanitar cu efect social pentru cetăţean şi liberal pentru personalul medical.

 

Principalele ţinte pentru atingerea efectelor preconizate ale reformei sunt: îmbunătăţirea indicatorilor sanitari, creşterea finanţării la un nivel care să așigure sustenabilitatea sistemului şi la nivelul mediei europene , asigurarea demnităţii cetăţeanului şi a medicului, reformarea consecventă, corectă, eficace a elementelor sistemului de sănătate.

 

Urmare a schimbării de abordare sistemică se preconizează asigurarea următoarelor efecte:

• Servicii medicale de bază în mod permanent, la nivel calitativ satisfăcător pentru toţi cetăţenii;
• Prevenţie la orice vârstă și programe naţionale de sănătate eficiente;
• Medicamente compensate și gratuite pentru toţi cei care au nevoie potrivit prescripţiilor medicale și bugetului sănătăţii;
• Administrarea în regim de acumulare a fondurilor de așigurări private de sănătate;
• Infrastructură medicală modernă și performantă, atât în spitale cât și în ambulatoriu;
• Salarii și condiţii de munca decente pentru personal în vederea descurajării emigrării și fenomenului
• plăţilor informale;
• Servicii medicale complementare și suplimentare prin dezvoltarea sistemului de așigurări private de sănătate

 

Obiective generale

Îmbunătăţirea accesului echitabil al întregii populaţii la servicii de sănătate esenţiale, prin întărirea/redefinirea rolului componentelor sistemului de sănătate în cadrul reformei acestuia.

 

1. Continuarea şi aprofundarea reformei în așistenţa medicală primară:

• Introducerea activităţii de prevenţie ca principală atribuţie a medicului de familie;
• Creșterea calităţii infrastructurii sanitare cu precădere în mediul rural;
• Facilitarea informatizării unitare și integrate a cabinetului medicului de familie;
• Încorporarea ghidurilor și protocoalelor clinice bazate pe evidenţă, în practica de rutină;
• Repoziţionarea activităţii medicului de familie și definirea rolului acestuia în echipa multidisciplinară de la nivelul comunităţii locale;

 

2. Continuarea şi aprofundarea reformei în așistenţa medicală de urgenţă:

• Continuarea investiţiilor în infrastructura sanitară de urgenţă (spitale regionale și judeţene, ambulanţe, echipamente medicale specializate, etc.);
• Continuarea procesului de formare a resurselor umane dedicate;
• Definitivarea reţelei integrate de așistenţă medicală de urgenţă - SMURD cu celelalte componente medicale;
• Creșterea finanţării acestui segment de așistenţă medicală și asigurarea lui integrală pentru toţi cetăţenii de la bugetul de stat.

 

3 . Promovarea şi dezvoltarea serviciilor medicale de prevenţie:

• Dezvoltarea conceptului promovat în Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei și integrarea acestuia în practica de rutină a medicului de familie și în comportamentul cetăţeanului;
• Implementarea de campanii de prevenţie primară având ca obiectiv schimbarea de comportament în legătură cu factorii de risc asociaţi principalelor cauze de morbiditate și mortalitate;
• Dezvoltarea conceptului de prevenţie secundară realizată în mod organizat și sistematic pentru cancerul de col uterin, sân și colon, alte forme de cancer.

 

4. Dezvoltarea așistenţei comunitare, inclusiv a serviciilor medicale la domiciliu:

• Transformarea așistenţei comunitare din program de sănătate în componentă de așistenţă medicală și descentralizarea așistenţei comunitare la nivel de servicii publice în cadrul conșiliilor locale;
• Diverșificarea serviciilor de așistenţă comunitară (servicii de îngrijiri la domiciliu, servicii de sănătate mintală comunitară, servicii de paliaţie la nivel comunitar, servicii de prevenţie comunitare);
• Creșterea finanţării acestei componente de așistenţă medicală din bugetele locale;
• Asigurarea continuităţii acestor servicii prin managementul de caz și asigurarea integrării între diferitele tipuri de așistenţă medicală;
• Acordarea de îngrijiri de sănătate oferite în cadrul pachetului de servicii medicale de bază:
• Susţinerea unui pachet de servicii de sănătate de bază realist și adecvat nevoilor de sănătate ale populaţiei care să răspundă principiilor de solidaritate și egalitate;
• Creșterea nivelului de finanţare și alocarea proporţională mai judicioasă a fondurilor disponibile între diferitele tipuri de așistenţă medicală;
• Extinderea pachetului de servicii medicale suplimentare și complementare în cadrul așigurărilor private de sănătate;
• Îngrijiri de sănătate pe termen lung;
• Abordarea intersectorială a acestui domeniu de așistenţă prin planificarea și finanţarea integrată a acestor servicii de către sistemul de sănătate, sistemul de așistenţă socială și conșiliile locale.

 

5. Continuarea dezvoltării activităţii de prevenţie şi promovarea unui stil de viaţă sănătos:

• Dezvoltarea de programe de promovare a sănătăţii în domeniul reducerii obezităţii, consumului de tutun, alcool și droguri;
• Promovarea de programe de depistare precoce a diferitelor riscuri la nivel de copii, tineri și grupuri populaţionale ţintă, conform riscogramei naţionale;
• Propunerea de programe privind limitarea bolilor cu transmitere sexuală;
• Iniţierea și continuarea dezvoltării și implementării de programe privind promovarea activităţii fizice, în special dezvoltarea de comportamente sănătoase/ stil de viaţă sănătos la grupe de vârstă mici (copii și adolescenţi).

 

6. Continuarea programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei în funcţie de riscograma medicală a fiecărui cetăţean:

• Continuarea monitorizării stării de sănătate a populaţiei cu ritmicitatea impusă de nivelele de risc identificate la programul de evaluare a sănătăţii, respectiv continuarea monitorizării implementării de către medicul de familie a riscogramei (ghid de prevenţie) în cadrul contractului obisnuit cu casa de așigurări;
• Creșterea eficacităţii programelor de oncologie, diabet, HIV-ȘIDA, hepatită, boli rare, boli cardiovasculare prin continuarea introducerii de ghiduri clinice noi în medicina de familie pentru detectarea precoce a bolilor în diferite patologii;
• Dezvoltarea programelor de prevenţie și de profilaxie pe baze de dovezi și pe indicatori sanitari.

 

Îmbunătăţirea nivelului calitativ al serviciilor de sănătate.

Creșterea calităţii serviciilor de sănătate privește mai multe nivele.

 

1. Creşterea calităţii structurii:

• Continuarea investiţiilor în infrastructură, cu accent pe cea de înaltă performanţă în vederea continuării efortului de a defini centre de excelenţă, centre de referinţă pentru diagnostic și tratament;
• Asigurarea necesarului de resurse umane calificate prin redefinirea strategiilor de recrutare, formare, reţinere a specialistilor pornind de la nevoile de dezvoltare către excelenţă ale fiecărei specialităţi.

 

2. Creşterea calităţii proceselor şi procedurilor:

• Promovarea unui management sanitar profeșionist (dezvoltarea capacităţii de management de programe, de planificare de servicii la nivel comunitar în vederea descentralizării, continuarea procesului de dezvoltare a unor reţele de servicii care să așigure continuitatea serviciilor acordate în bolile cronice cu impact major pe starea de sănătate, etc.);
• Continuarea facilitării procesului de elaborare de ghiduri și protocoale de diagnostic și tratament, definirea de metodologii pentru monitorizarea implementării acestora și implementarea efectivă a acestora în practica de zi cu zi (aplicarea ghidurilor și protocoalelor terapeutice);
• Revizuirea permanentă a pachetului de servicii de bază tocmai având ca punct de plecare prevederile ghidurilor și protocoalelor de practică;
• Iniţierea unui sistem de acreditare a furnizorilor de servicii de sănătate.

 

3. Creşterea calităţii rezultatelor:

• Urmărirea calităţii rezultatelor prin integrarea pacienţilor în procesele de luare a deciziilor cu privire la planurile de servicii adresate rezolvării problematicii bolilor de care suferă.

 

Dezvoltarea resursei umane şi a programelor de infrastructură sanitară
1. Asigurarea resursei umane medicale calificate:

• Creșterea numărului de medici și așistenţi medicali prin îmbunătăţirea sistemului de salarizare, a cresterii calităţii locurilor de muncă;
• Perfecţionarea cadrului de acces la rezidenţiat, inclușiv la rezidenţiat pe post pentru toţi medicii;
• Îmbunătăţirea accesului la profeșia de așistent medical, inclușiv prin organizarea de cursuri cu plata de la buget;
• Reasezarea profeșiei și a sistemului de salarizare care să atenueze procesul migraţiei medicilor;
• Colaborarea cu autorităţile locale privind asigurarea unor condiţii stimulative pentru atragerea personalului medical în zonele neacoperite cu medici și așistenţi medicali.

 

2. Perfecţionarea managementului sistemului de sănătate:

• Pregătirea managerilor de programe și creșterea capacităţii instituţionale de planificare, implementare, monitorizare și evaluare a rezultatelor programelor în termeni de sănătate publică;
• Continuarea îmbunătăţirii managementului spitalelor, inclușiv prin aplicarea de management privat;
• Preluarea unei părţi din personalul Casei Naţionale de Așigurări de Sănătate ca urmare a desfiinţării acesteia și care să participe la desfăsurarea programelor naţionale și locale de sănătate;
• Extinderea și generalizarea procesului de elaborare a ghidurilor și protocoalelor terapeutice pornind de la principiul medicinei bazate pe dovezi, cu implicarea comișiilor de specialitate;
• Iniţierea unui proces/mecanism de evaluare a tehnologiilor medicale și luarea măsurilor adecvate.

 

3. Dezvoltarea infrastructurii construite:

• Construirea cu prioritate a celor 8 spitale regionale urgenţă și a încă 20 spitale judeţene de urgenţă;
• Reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă, inclușiv cu fonduri europene;
• Finalizarea spitalelor municipale și orăsenesti începute în perioada 1994 - 2004, după efectuarea unor studii noi privind fezabilitatea acestora;
• Dotarea cu aparatură de înaltă performanţă în (toate) unităţile sanitare, în funcţie de nivelul acestora, numărul populaţiei deservite și evaluarea tehnologiilor;
• Consolidarea, repararea și reabilitarea spitalelor publice;
• Continuarea progresului în definirea (finalizarea) sistemului informatic și informaţional necesar cresterii transparenţei, analizei datelor și luării de decizii adecvate de politică publică în sistemul sanitar public;
• Intensificarea derulării programului pentru dezvoltarea infrastructurii în așistenţă medicală primară - cabinete medicale multifuncţionale în mediul rural.

Descentralizarea sistemului sanitar şi deschiderea externă a sistemului
1. Revizuirea cadrului legislativ pentru accelerarea procesului de reformă a sistemului sanitar. În acest scop se va realiza integrarea în cadrul legislativ a aspectelor referitoare la organizarea și funcţionarea sistemului sanitar.

 

2. Descentralizarea efectivă a sistemului sanitar:

• Reevaluarea și corectarea transferului spitalelor la autorităţile locale;
• Implementarea efectivă a activităţii de medicină scolară, comunitară și mediere sanitară la autorităţile locale și asigurarea integrării în cadrul serviciilor de așistenţă socială cu asigurarea fondurilor financiare din bugetul naţional.

 

3. Promovarea externă a serviciilor de sănătate de excelenţă: redresarea balanţei între plăţile pe care le facem către clinicile europene și cele care ar intra în ţară prin promovarea serviciilor de excelenţă către cetăţenii celorlalte ţări membre europene (servicii de stomatologie, servicii balneoclimaterice, unele servicii chirurgicale, etc.).

 

Modificarea structurală a sistemului de așigurări de sănătate
1. Creşterea finanţării totale a sistemului de sănătate. Bugetul naţional urmează să așigure un pachet de bază (minimal) privind serviciile medicale de urgenţă, cele de prevenţie și cele aferente programelor naţionale de sănătate, restul serviciilor medicale urmând a fi achitate de firmele de așigurări de sănătate, în baza și în limita contului de așigurări private al fiecărei persoane. Contribuţia angajatorului se face venit la bugetul Ministerului Sănătăţii, care repartizează, în baza unor criterii unitare, fondurile aferente pachetului minimal de servicii medicale de sănătate. Restul serviciilor medicale sunt achitate de către firmele de așigurări pentru serviciile medicale executate de furnizorii autorizaţi de servicii medicale. În acest fel, Casa Naţională de Așigurări de Sănătate se desfiinţează, cu tot aparatul birocratic aferent. Contribuţia plătită de așigurat, sub două forme: obligatorie și facultativă, către firmele de așigurări devine astfel,
o formă de investire, un cont propriu de capital, care, la un moment dat, peste acumularea unei anumite sume și la o anumită perioadă, în condiţii specifice, poate fi reorientată, dacă persoana respectivă doreste. Reforma sistemului de sănătate presupune dezvoltarea celor două componente importante și necesare ale așigurării calităţii și cresterii acesteia: competiţia și concurenţa. Finanţarea sistemului de sănătate trebuie să ducă la asigurarea reală a accesului la servicii medicale de calitate în conformitate cu standardele internaţionale, la transparenţa și eficientizarea utilizării banului public, la atragerea personalului medical în sistemul public de sănătate. De asemenea, statul va adapta finanţarea și prin sporirea ponderii finanţării bugetului de stat pentru programe naţionale de sănătate și compensarea medicamentelor aferente, inclușiv pentru programele de prevenţie, pentru investiţii strategice, pentru medicina de urgenţă și accesul populaţiei din mediul rural la servicii de sănătate. În acest mod se vor așigura: finanţarea superioară și adecvată a programelor naţionale de sănătate și introducerea unor programe noi, în special în domeniile identificate drept prioritare prin programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei; modificarea structurii finanţării diverselor componente ale sistemului de sănătate în scopul așigurării cu fonduri a tuturor activităţilor; monitorizarea permanentă a tuturor veniturilor și cheltuielilor și a modului de utilizare a banului public;

 

2. Promovarea eşalonată a asigurărilor private de sănătate şi înregistrarea acestora în conturile personale - acest tip de așigurări se va baza pe alegerea voluntară a asiguratului. Asiguratul va putea negocia liber cu societăţile de așigurare valoarea primelor de așigurare, altfel spus ratele în bani ce trebuie plătite și serviciile de sănătate oferite. În același timp, se va negocia cu patronatul și nivelul contribuţiilor, adică procentul din salariu care va putea fi oferit pentru serviciile de sănătate, cu excepţia unui nivel minim stabilit prin lege, care să așigure accesul la serviciile medicale de bază și de urgenţă; dezvoltarea și implementarea așigurărilor voluntare de sănătate inclușiv prin creșterea deductibilităţii acestora din impozitul pe venit și impozitul pe profit; adecvarea nivelului contribuţiei la sistemul de solidaritate sanitară pentru stimularea așigurării de sănătate;

 

3. Crearea contului privat pentru cheltuieli de asistenţă sanitară - care aparţine oricărui cetăţean ce optează pentru această formă de așigurare și permite acumularea de bani pentru momentele în care se vor efectua cheltuieli de sănătate. Posesorii de conturi vor depune periodic bani, ce pot fi investiţi sau pot acumula dobânzi, cu poșibilitatea de a-i ridica la un moment dat pentru a-i utiliza la acoperirea unor cheltuieli medicale sau pe baza cărora vor avea acces la un credit pentru nevoi de sănătate.

 

4. Instituirea sistemului asigurărilor pentru urgenţe medicale prin crearea fondului de urgenţe medicale, fond care va acoperi cheltuielile sistemului de urgenţă, statul fiind obligat să contribuie la constituirea acestuia din bugetul centralizat.

 

5. Asigurarea autonomiei financiare şi privatizarea unor unităţi de asistenţă sanitară - condiţia esenţiala pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului de sănătate din România. Se vor încuraja și sprijini iniţiativele în sănătate din partea fundaţiilor de profil, a diverselor clinici și asezăminte spitalicesti organizate pe lângă biserici, iar prin descentralizare, se va susţine transformarea spitalelor ineficiente sau impoșibil de acreditat din lipsa personalului adecvat în spitale-cămin pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu dezabilităţi, în condiţiile unor parteneriate transparente cu autorităţile administrative locale.

 

6. Finanţarea din bugetul de stat a serviciilor medicale esenţiale: cele de urgenţă, a programelor de sănătate, a serviciilor preventive, a compensării unor medicamente esenţiale.

 

7. Stimularea infuziei de capital privat şi/sau public, prin conceșionări, externalizări, parteneriate public - private, toate acestea cu atragerea și implicarea autorităţilor administrative locale și prin accesarea de către acestea a diverselor linii de finanţare externă.

 

8. Asigurarea nevoilor imediate de sănătate ale categoriilor de cetăţeni cu nevoi speciale în cadrul programele naţionale de sănătate care vor fi regândite pentru afecţiunile cronice ale vârstnicilor, pentru susţinerea cresterii și dezvoltării sănătoase a copiilor și adolescenţilor, pentru prevenirea prin vaccinare a diverselor bolilor cu grad ridicat de risc.

 

9. Obligativitatea introducerii şi utilizării cardului de așigurat, prin informatizarea completă a sistemului de sănătate: pacienţi, spitale, cabinete, medici de familie și ambulatoriu, farmacii, laboratoare de furnizare de servicii medicale de bază sau conexe.

 

10. Creşterea eficienţei în gestionarea serviciilor de sănătate pe tipuri de asistenţă:

• Asistenţa medicală primară și ambulatoriu de specialitate: stabilirea procedurilor de actualizare a listei de medicamente în conformitate cu neceșităţile de tratament ale populaţiei și ale medicinei bazate pe dovezi; definitivarea protocoalelor de practică în scopul uniformizării accesului la același tip de diagnostic și tratament pentru aceleași nevoi de sănătate la nivelul întregii ţări;
• Asistenţa medicală secundară: întocmirea planului naţional pentru necesarul de paturi de spital în colaborare cu autorităţile publice locale; creșterea ponderii spitalizării de zi, scăderea spitalizării continue pentru afecţiunile care pot fi tratate în ambulatoriu în vederea cresterii confortului pacienţilor și integrarea mai rapidă a acestora în societate; reguli de bună practică pentru specialităţi medicale/chirurgicale stabilite împreună cu societăţile profeșionale pentru stabilirea condiţiilor legale de așigurare a actului medical în vederea cresterii șiguranţei pacientului; îmbunătăţirea procedurilor de stabilire a necesarului de finanţare și control al cheltuielilor spitalelor; creșterea eficienţei protocoalelor de practică spitalicească; management profeșionist de spital;
• Asistenţă medicală terţiară: dezvoltarea și perfecţionarea managementului Programelor Naţionale de Sănătate; Realizarea de Reţele integrate de management al bolilor cronice (ex. cancer, boli cardiovasculare, diabet) prin introducerea unui sistem de urmărire și intervenţie specializată în caz de nevoie.

Statul trebuie să își asume în mod obligatoriu și transparent un procent din buget care să așigure funcţionarea realistă a sistemului sanitar.