Partidul National Liberal

Capitolul 9 - Infrastructura

Partidul Naţional Liberal şi-a asumat opţiunea curajoasă de a reuni sub o șingură umbrelă sectoarele dezboltării regionale, transporturile şi telecomunicaţiile . Am conșiderat necesară o abordare integrată, având în vedere rolul pe care cele trei politici îl pot juca în asigurarea coeziunii teriotirale, economice şi sociale, a dezvoltării durabile a României.
Opţiunea este coordonată cu Strategia Europa 2020, potrivit căreia, atât punerea în practică a unei agende digitale europene, cât și revizuirea politicii în domeniul transporturilor, cu accentul pus pe continuarea dezvoltării reţelelor transeuropene de transport (TEN-T), devin priorităţi ale unei abordări europene menite, în următorii ani, să contribuie la consolidarea relansării economiilor europene, la realizarea unei creşteri economice durabile, la atenuarea disparităţilor economice și sociale dar și a unei mai bune guvernanţe în Europa.

 

Impactul pe care criza economică și financiară actuală îl are asupra cetăţenilor a relansat dezbaterea privind raporturile dintre stat și cetăţean, făcând din protejarea drepturilor și asigurarea bunăstării celui din urmă, centrul preocupărilor politicilor și strategiilor europene și naţionale. Reţele de infrastructură și comunicaţii modern oferă cetăţeanului instrumente necesare pentru stimularea spiritului său de iniţiativă, de creativitate și de inovare.
În vederea creării premiselor unei cresteri economice durabile, în beneficiul cetăţeanului roman, PNL își asumă, asadar, responsabilitatea pentru o abordare strategică integrată a politicilor în domeniile dezvoltării regionale, a transporturilor și telecomunicaţiilor; pentru identificarea acelor oportunităţi menite să reducă disparităţile intra- și interregionale în aceste sectoare; pentru absorbţia cât mai rapidă și mai amplă a fondurilor structurale și de coeziune, dar și prin implementarea eficientă a proiectelor în derulare;.pentru realizarea/încurajarea coordonării între cele trei sectoare și pentru o optimizare adecvată a resurselor și capacităţilor disponibile.

 

DEZVOLTARE REGIONALĂ

Evaluarea stării actuale
Politica de dezvoltare regională are în vedere:

• diminuarea dezechilibrelor regionale existente,
• absorbţia eficientă a fondurilor structurale și de coeziune (2007-2013), în special prin intermediul Programului Operaţional Regional,
• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare și stimularea cooperarii intra- și interregionale, transfrontaliere și transnaţionale.

 

Prin recunoașterea, în cadrul Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 a coeziunii teritoriale ca obiectiv fundamental al Uniunii Europene, alături de coeziunea economică şi socială (art. 3, art. 174), Uniunea și statele member își asumă ca, în formularea politicilor lor viitoare, să acorde o mai mare importanţă impactului lor teritorial. Obiectivul realizării coeziunii economice, sociale şi teritoriale la nivelul Europei se regăseste, de asemenea, între priorităţile Strategiei Europa 2020, ceea ce face din politica de coeziune, și din fondurile structurale și de coeziune, mecanismele - cheie de execuţie pentru realizarea priorităţilor de crestere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în statele membre și în regiunile acestora.
Pornind de la atributul teritorial al politicii de coeziune, PNL urmăreste valorificarea potenţialului românesc în procesul de formulare și implementare a politicii de dezvoltare regională a Uniunii Europene, o responsabilizare mai puternică a actorilor publici regionali și locali, o implicare mai substanţială a mediului de afaceri și a ONG-urilor.

 

PNL apreciază că actuala criză financiară și recesiunea economică au evidenţiat slăbiciunile structurale ale multor ţări și regiuni ale Europei - România fiind unul din exemplele cele mai elocvente - conducând la accentuarea disparităţilor economice și sociale existente în cadrul Uniunii .
PNL ia notă cu îngrijorare de datele Raportului Strategic Naţional 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune (ianuarie 2010), în conformitate cu care, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare, se constată disparităţi accentuate generate nu doar de efectele crizei, ci și de insuficienta absorbţie și de implementarea defectuoasă a fondurilor structurale și de coeziune:

• o perpetuare a stării inadecvate a reţelei rutiere și a celei feroviare;
• deficienţe majore în ceea ce privește reţelele de canalizare și de tratare a apei, accesul redus al populaţiei la sistemele de apă/apă uzată, infrastructura precară de gestionare a deseurilor, poluarea aerului rezultată din sistemele de încălzire urbană, protecţia naturii și a speciilor sălbatice mult sub standardele europene moderne;
• un sector energetic bazat pe o infrastructură de producţie și distribuţie învechită;
• decalaje în ceea ce privește competitivitatea economică, I.M.M-urile fiind afectate de scăderea cererii, reducerea producţiei, condiţii mai restrictive de creditare din partea băncilor, lipsa acută de lichidităţi;
• disparităţi în ceea ce privește PIB/locuitor la nivel regional, cu toate că s-a înregistrat o scădere a PIB/locuitor în toate regiunile de dezvoltare;
• nivelul redus al investiţiilor străine directe atrase;
• predominanţa activităţilor rurale cu valoare adăugată mică, calitatea necorespunzătoare a resurselor umane și gradul scăzut de dotare a regiunilor cu infrastructură de bază (îndeosebi transport, mediu, educaţie, sănătate);
• menţinerea unui nivel ridicat al disparităţilor între mediul urban și cel rural (în ceea ce privește infrastructura edilitară, dotările infrastructurale, oportunităţile de ocupare, rata natalităţii, dependenţa crescută faţă de activităţile agricole, etc).

 

Evaluarea modului de atragere a fondurilor structurale a relevat deficienţe majore în ceea ce privește aspecte precum: pregătirea portofoliului de proiecte și lansarea cererilor de proiecte; întârzieri în evaluarea și selecţia proiectelor; demararea greoaie a implementării proiectelor la nivelul beneficiarilor; perșistenţa unor bariere normative și/sau legislative, precum și a unor probleme de natură administrativ- instituţională.
Șituaţia din momentul de faţă reprezintă un semnal de alarmă cu privire la maniera în care guvernarea PDL - UDMR înţelege să utilizeze potenţialul pe care politica de dezvoltare regională și resursele puse la dispoziţia acesteia, fie prin Programul Operaţional Regional, fie prin alte programe naţionale, îl poate avea pentru scoaterea societăţii românesti din criza economică și financiară actuală.

 

Obiective și acţiuni prioritare
În acest context, PNL are ca obiectiv realizarea unei implementări eficiente și bazată pe rezultate a politicii de coeziune, prin intermediul Programului Operaţional Regional, în conformitate cu priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 și cu principiile strategiei Europa 2020.

 

Pornind de la aceste principii, PNL consideră că implementarea politicii de dezvoltare regională, în actualul context, trebuie să vizezeurmătoarele acţiuni prioritare:
1. Accelerarea capacităţii şi a ratei de absorbţie a fondurilor comunitare prin intermediul Programului Operaţional Regional, printr-o implicare mai puternică a actorilor publici regionali și locali, prin încurajarea participării mai puternice a actorilor non-publici, în special IMM-uri și alte părţi interesate din sectorul ONG-uri, prin dezvoltarea unor formule bazate pe parteneriat public- privat. Este necesară armonizarea cu alte programe operaţionale sectoriale, în special Programul Operaţional Sectorial Transporturi și Programul Operaţional Creșterea Competitivităţii Economice;

 

2. Exploatarea potenţialului de creştere a celor 8 regiuni de dezvoltare şi întărirea competitivităţii lor, prin consolidarea sistemelor inovative regionale, bazate pe bunurile specifice regiunii - precum cunostinţe, abilităţi și competenţe;

 

3. Stimularea creşterii în regiunile de dezvoltare rămase în urmă - prin întărirea bazei lor industriale, deblocarea potenţialului I.M.M-urilor, depășirea decalajelor în ceea ce privește infrastructura de transport, sectorul TIC, mediu, energie, capital uman, educaţie și cercetare;

 

4. Dezvoltarea echilibrată a sistemului urban, precum și realizarea parteneriatului între zonele urbane și rurale;

 

5. Alinierea domeniului amenajării teritoriului și urbanismului la cerinţele dezvoltării spaţiale durabile;

 

6. Consolidarea competitivităţii regiunilor de dezvoltare românesti în perspectiva unei economii europene și globale bazate pe un nivel redus de emișii de dioxid carbon;

7. Creșterea eficienţei politicii de coeziune în fiecare regiune de dezvoltare, prin crearea unor condiţii macroeconomice sănătoase, a unui cadru microeconomic favorabil, a unor instituţii puternice și dobândirea de experienţă în managementul programelor de dezvoltare;

 

8. Eliminarea întârzierii în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de guvernanţă şi consolidare a capacităţii administrative pentru îmbunătăţirea performanţei sectorului public;

 

9. Creșterea capacităţii administrative atât la nivelul autorităţilor de management, cât și la cel al beneficiarilor, în scopul accelerării absorbţiei fondurilor structurale și de coeziune 2007-2013;

 

10. Identificarea, de către autorităţile locale, regionale și naţionale, a problemelor și soluţiilor comune observate în implementarea programelor și realizarea schimbului de bune practici, la nivel naţional și european, pentru o mai mare eficienţă și performanţă în punerea în practică a politicii de coeziune;

 

11. Punerea în aplicare, cât mai rapid, a proiectelor deja selectate, dar și îmbunătăţirea calităţii selectării și implementării acestora, inclusiv evaluarea efectelor și rezultatelor lor reale.

 

12. Mobilizarea resurselor bugetare în vederea cofinanţării naţionale necesare pentru finanţarea investiţiilor aprobate;

 

13. Identificarea prin cooperarea cu parteneri non-publici a unor resurse complementare, non-publice, necesare cofinanţării proiectelor;

 

14. Creșterea rolului guvernanţei pe mai multe niveluri și al parteneriatului în integrarea diferitelor obiective sectoriale și conceperea și implementarea politicii de coeziune;

 

15. Implementarea unei politici de coeziune orientată spre performanţă și rezultate;

 

16. O coerenţă și o coordonare crescute cu politicile sectoriale de la nivel naţional și UE;

 

17. O utilizare mai eficientă și mai amplă a programelor transfrontaliere, transnaţionale și inter¬regionale la care autorităţile publice centrale, regionale și locale din România sunt parte;

 

18. Iniţierea unui proces de reflecţie, în perspectiva cadrului financiar european post-2013, referitor la o implicare mai puternică a autorităţilor regionale și locale în managementul fondurilor structurale, în particular a celor provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin utilizarea bunelor practici din domeniu, din alte state membre ale Uniunii Europene.

 

În consecinţă, PNL consideră că implementarea politicii regionale prin creșterea substanţială a ratei de absorbţie a fondurilor structurale și de coeziune, prin intermediul POR și al celorlalte programe operaţionale sectoriale, prin eficientizarea guvernanţei pe mai multe niveluri, ar putea contribui la evitarea intrării în spirala depresiunii economice, la ieșirea economiei românesti din actuala receșiune și relansarea creșterii economice și, nu în ultimul rând, la articularea unei contribuţii românesti coerente la formularea politicii regionale a Uniunii Europene.

 

TRANSPORTURILE
Politica naţională în domeniul transporturilor trebuie analizată în contextul strategiei "Europa 2020", al documentelor "Cartea Albă" şi "Cartea Verde", şi mai ales, în contextul viitoarei politici TEN-T (Reţeaua Transeuropeană de Transport) şi al politicilor comune privind transporturile (CTP), toate emise de UE.
Priorităţile pe termen scurt și mediu pentru domeniul infrastructurii și transporturilor sunt legate de șimplificarea instituţională, reducerea semnificativă a birocraţiei, promovarea legislaţiei privind parteneriatul public privat și privatizarea, mai ales în domeniul serviciilor. O provocare pentru viitorul apropiat o reprezintă asumarea unor decizii strategice cu privire la structura pe tipuri de transport în România în contextul cresterii numărului de factori ce ţin de calitatea mediului și a neceșităţii unor soluţii eficiente pentru descongestionarea traficului auto în condiţiile asigurării unei capacităţi de transport optime pentru marfă și călători, dar și pentru protejarea și dezvoltarea infrastructurii actuale.
Politica în domeniul transporturilor reprezintă una dintre cele mai importante politici comunitare de sprijin pentru integrarea economiilor statelor membre în piaţa unică.

 

Astăzi se vorbește despre necesitatea elaborării unei noi viziuni pentru un orizont de timp de 40 de ani. Cea mai relevantă componentă a politicii din domeniul transporturilor rămâne cea legată de realizarea reţelei trans-europene de transport (Trans-European Transport Network -TEN-T).
Dezvoltarea TEN-T presupune interconectarea și interoperabilitatea reţelelor naţionale de transport precum și accesul la acestea. Obiectivul Programului TEN-T vizează finanţarea proiectelor (studii și lucrări) în domeniul transporturilor (aerian, naval, rutier, feroviar) care se adresează extinderii și modernizării reţelei trans-europene de transport.
Dezvoltarea TEN-T in Romania se face prin Programul Operaţional Sectorial „Transport" 2007-2013 .

 

Bugetul total al POS Transport pentru perioada 2007-2013 este de 5,7 mld. Euro, din care 4,5 mld. Euro sunt fonduri UE, ceea ce reprezintă aproximativ 23% din alocare. Programul este finanţat din Fondul de Coeziune și din FEDR și se implementează prin intermediul a patru Axe Prioritare, care însumează un număr de 12 DMI (domenii majore de intervenţie).
Pe fondul constrângerilor bugetare generate de criza economică şi financiară, instrumentele structurale reprezintă o sursă de finanţare nerambursabilă semnificativă şi extrem de convenabilă. Prin urmare, obiectivul natural al României este acela de a asigura un nivel cât mai înalt de absorbţie al acestor fonduri până la finalul perioadei de programare 2007-2013.
În ultimii 20 de ani România și-a proiectat politicile publice în domeniul transporturilor atât în contratimp cu cele ale Uniunii Europene dar și în contratimp cu propriile interese pe termen lung. Efectul evident constă în faptul că în cadrul balanţei serviciilor, transporturile contribuie cu un surplus nesemnificativ.
Resursele financiare foloșite pentru întreţinerea sau dezvoltarea transportului feroviar nu produc rezultate atât de vizibile.

 

Experienţa altor ţări europene, a arătat că subfinanţarea cronică a sistemului feroviar timp de 20-30 de ani, a condus la efecte nocive și greu de înlăturat. România evoluează încă în contratimp cu celelalte state membre UE, unde ponderea transportului auto scade, spre deosebire de ţara noastră în care aceasta creste, fiind absolut necesară punerea în acord cu tendinţele și obiectivele stabilite la nivelul UE. De asemenea, România nu are un operator de transport intermodal de anvergură internaţională, ceea ce semnifică, din nou, întârzierea asezării ţării noastre în tendinţele transportului european.
România deţine o infrastructură de transport comparabilă cu a oricărui stat membru al UE dar caracteristica principală a acestei reţele este slaba calitate. Din cca. 16.000 km de drumuri naţionale și 35.000 km de drumuri judeţene doar cca. 25% dintre drumurile naţionale și 15% dintre drumurile judeţene sunt în stare bună sau foarte bună.

 

În ceea ce privește transportul pe calea ferată din cei 10777 km doar cca. 37% sunt electrificaţi. In transportul aerian România are un șingur aeroport cu trafic de pasageri cuprins în categoria 1-5 mil. călători dar ,deși numărul de aterizări și decolări este ridicat, valoric se înregistrează venituri mici deoarece majoritatea operatorilor sunt străini. In ceea ce privește transportul fluvial acesta a scăzut dramatic atât din cauze transfrontaliere cât și din cauza stării infrastructurii portuare.
PNL consideră că domeniul transporturilor în România, are nevoie de o abordare integrată și în care decizia politică, managementul administrativ și finanţarea să urmărească aceleași obiective.
Prioritizarea investiţiilor în domeniul transporturilor trebuie să se bazeze pe principiul solidarităţii teritoriale, acceșibilităţii, evitării suprapunerilor și reducerii aglomerării, al liberei circulaţii a mărfurilor și a persoanelor.

 

1. Construirea principalelor patru axe autostradale strategice ale României: 1-autostrada Nădlac - Arad - Timisoara - Șibiu - Făgăras; 2-autostrada Oradea - Cluj-Napoca - Brasov - Bucuresti - Constanţa; 3- autostrada Târgu Mures - Iași; autostrada Pascani - Bacău - Focsani - Ploiesti) în strânsă legătură cu strategia construcţiei de autostrăzi vor fi realizate coridoarele de legătură cu acestea prin intermediul drumurilor europene și naţionale analizate din punct de vedere al tipurilor de coridoare cu trafic intens și în concordanţă cu definirea polilor de dezvoltare și aferente regiunilor de dezvoltare.
Principala resursă financiară pentru autostrăzi trebuie să devină cea privată şi abia în subșidiar cea publică. Fondurile publice se vor orienta spre nevoile reţelei de drumuri naţionale, judeţene şi locale.
Infrastructura rutieră naţională va fi dezvoltată și modernizată ţinând cont de fluxurile de transport actuale și viitoare, permiţând creșterea accesului la regiunile industrializate și centrele urbane și, în general, la nodurile de transport importante, deviind traficul din centrele urbane. Operaţiunile vor îmbunătăţi gradul de acceșibilitate inter-regională și vor sprijini dezvoltarea regională în România prin facilitarea traficului și prin promovarea utilizării de furnizori și materii prime locale în regiunile industrializate, prin facilitarea accesului forţei de muncă la aceste zone și prin facilitarea accesului populaţiei rurale la servicii, inclusiv servicii medicale. Conectarea drumurilor judeţene, prevăzute a se reabilita prin POR, la reţeaua drumurilor naţionale și la reţeaua TEN, are implicaţii asupra dezvoltării regionale, atrăgând în circuitul economic zone cu o dezvoltare structurală deficitară. În acest sens, investiţiile se vor concentra îndeosebi în acele zone unde caracteristicile topografice, evoluţiile istorice și economice, au împiedicat o dezvoltare adecvată a infrastructurii de transport. Aceste reţele de drumuri vor contribui, pe termen mediu, la creșterea fluxurilor de capital, a mobilităţii forţei de muncă, a acceșibilităţii spre și în interiorul ţării, determinând o dezvoltare durabilă a acesteia și evident, crearea de noi oportunităţi de muncă, inclusiv în zonele rurale.

 

2. Realizarea unui sistem feroviar modern şi durabil în scopul creşterii vitezei de transport. În acest sens, se urmăreste modernizarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru finalizarea coridoarelor de transport europene (coridorul IV, coridorul IX, dar și reţeaua TEN-T), precum și identificarea unor soluţii financiare pentru asigurarea facilităţilor aferente transportului intermodal rutier și maritim de călători și combinat de marfă, ca factori definitorii în strategia de protecţie a mediului și descongestionare a soselelor.
În privinţa infrastructurii feroviare, avem în vedere următoarele măsuri: valorificarea activelor auxiliare neutilizate; reactualizarea algoritmului de calcul al TUI în funcţie de criterii europene; utilizarea eficientă a reţelei de comunicaţii a CFR în sistem concurenţial; cuantificarea accizei la motorina consumată în transportul feroviar, pentru crearea de condiţii egale și nediscriminatorii în desfăsurarea activităţii și dirijarea sumelor colectate pentru susţinerea infrastructurii feroviare; aplicarea principiului rentabilităţii și al eficienţei în exploatarea patrimoniului existent în contextul liberalizării transportului feroviar.
Transportul feroviar public de călători va urmări creșterea gradului de siguranţă și confort prin asigurarea unor condiţii civilizate de călătorie, la standarde de calitate și servicii ale UE în vederea atragerii unui număr suplimentar de călători pe calea ferată. De asemenea, regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători, implementarea unui sistem de ticketing electronic (cu avantaje de preţ aferente comerţului online), dar și a unui sistem de emitere a legitimaţiilor de călătorie în tren sunt măsuri care vor conduce la dezvoltarea unui transport de călători eficient într-un sistem competitiv.
Transportul feroviar de marfă tinde să își crească gradul de atractivitate și competitivitate, din aceste conșiderente propunem relansarea activităţii CFR Marfă, valorificarea la maximum a potenţialului acestei structuri și atragerea unui profit corespunzător la bugetul de stat, urmând ca, doar în acest context să se poată lua în calcul privatizarea acestei companii, în condiţii avantajoase pentru statul român. O altă măsură menită a garanta un tratament nediscriminatoriu pentru toţi operatorii de marfă este transferarea terminalelor de marfă de la CFR Marfă către CFR Infrastructură.

 

3. Investiţii prioritare pentru promovarea aeroporturilor regionale și asocierea acestora la grupurile aeroportuare mari (Timisoara, Iași, Constanţa); îmbunătăţirea infrastructurii, a siguranţei și securităţii, creșterea calităţii serviciilor, dezvoltarea centrelor logistice, dezvoltarea reţelei de aeroporturi din estul ţării în perspectiva intenșificării traficului spre spaţiul ţărilor vecine, stimularea intrării pe piaţă a operatorilor din domeniu și a autonomiei aeroportuare. Este necesar ca România să beneficieze la rândul său de avantajele pieţei libere, principiul Open Sky, pentru a penetra piaţa internă a UE.
Obiectivul major al unei politici de dezvoltare a infrastructurii transportului aerian, este acela de a se asigura faptul că investiţiile pe termen lung maximizează beneficiile asteptate de societate într-un mod durabil.

 

4. Modernizarea/dezvoltarea infrastructurii de transport naval, asigurarea siguranţei traficului, concomitent cu consolidarea porturilor ca centre logistice intermodale: realizarea graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea condiţiilor de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre, pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Midia Năvodari; promovarea foloșirii transportului pe căile navigabile interioare, în special a Canalului Bucuresti-Dunăre; dezvoltarea portului Constanţa ca principal punct de legătură al Europei cu Așia și includerea sa în reţeaua de autostrăzi maritime; stimularea siguranţei și eficienţei ambientale a transportului naval; dezvoltarea infrastructurii de transport naval în vederea realizării de terminale specializate; dezvoltarea traficului naval de mărfuri prin reducerea taxelor de navigaţie și portuare; stimularea preluării de către transportul naval în cât mai mare măsură a traficului rutier și feroviar de mărfuri; elaborarea unui cadru legislativ atractiv pentru armatori și operatori pentru a fi înmatriculat sub pavilion român un număr cât mai mare de nave; dezvoltarea și perfecţionarea sistemului de învăţământ specific pentru pregătirea personalului navigant maritim și fluvial; reorganizarea instituţiilor din domeniu, în conformitate cu legislaţia europeană.

 

5. Susţinerea rutelor româneşti prioritare în cadrul noilor recomandări aferente TEN-T. România are nevoie de extinderea reţelelor de transport. Este nevoie atât de întărirea reţelei de transport cât și de promovarea unor proiecte specifice cu impact economic relevant între destinaţii strategice.

 

6. Revigorarea reţelei interne de transport prin conductă și racordarea acesteia la reţelele europene transfrontaliere având în vedere avantajul comparativ al acestui domeniu, relativ la infrastructura celorlalte state membre ale UE din vecinătate (3350 km faţă de maximum 2278 km în Polonia). Transportul prin conducte poate deveni, prin poziţia geografică a Românei, o activitate economică cu profitabilitate ridicată.

 

7. Promovarea variantelor de transport cu impact redus asupra mediului: transportul electric, cel care utilizează biocombustibili în scopul scăderii emișiilor de CO2; schimbarea ponderii transportului auto în favoarea celui feroviar și promovarea transportului naval; încurajarea proiectelor care urmăresc tranziţia spre transportul bazat pe hidrogen drept combustibil fie utilizat direct fie utilizat prin intermediul pilelor de combustie.
În ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei, PNL consideră că aceasta este șingura cale prin care poate creşte siguranţa în transporturi şi calitatea serviciilor.

 

8. Promovarea intenșivă a sistemelor de transport inteligente (ITS) care urmăresc înglobarea ansamblului tehnologiilor pentru facilitarea interacţiunii directe dintre mijloacele de transport și infrastructură. Dezvoltarea acestor tehnologii reprezintă pasul înainte spre preluarea de date, organizarea, analiza, utilizarea și transmiterea acestora în scopul optimizării transportului de suprafaţă și în consecinţă a cresterii eficienţei sistemelor de transport.
Din punct de vedere al finanţării în domeniul transporturilor, PNL consideră că sunt necesare reforme în domeniul instituţional și al achiziţiilor publice pentru reducerea intervalului de timp de la aprobarea proiectului până la finalizarea acestuia precum și pentru protejarea infrastructurii construite.

 

9. Restructurarea instituţională şi redimensionarea administrativă în domeniul transporturilor, în scopul eliminării suprapunerii de responsabilităţi decizionale, șimplificării și automatizării procedurilor, reducerii costurilor; externalizarea și privatizarea serviciilor (asigurarea, cu prioritate, a independenţei operatorului de supraveghere a infrastructurii construite).

 

10. Promovarea unui pachet de legi cu privire la investiţiile în infrastructură şi transporturi prin care se va reglementa parteneriatul public-privat, în vederea stabilirii condiţiilor specifice prin care se vor realiza investiţiile în infrastructură și transporturi. Legea va fi elaborată în concordanţă, în mod special, cu legislaţia achiziţiilor publice și a conceșiunilor și va șimplifica procedurile de expropriere, ridicare arheologică, execuţie, exploatare, accesul constructorilor la resursele necesare execuţiei (timpi pentru deschiderea balastierelor și carierelor pentru materialele de construcţii, condiţii de conceșionare a terenurilor anexe etc.).

11. Asigurarea finanţării pentru proiectele de investiţii din transporturi, se va realiza prin intermediul resurselor bugetare centrale și locale, private, precum și din fonduri europene pentru care se vor negocia noi rute de transport faţă de cele pe care România le-a acceptat în perioada de preaderare. Pentru cazul investiţiilor mari - cazul autostrăzilor- în care raportul cost-beneficiu este evident, este nevoie să se opteze pentru finanţare privată, orientându-se astfel resursele publice către obiectivele drumurilor naţionale, judeţene și locale.

 

TEHNOLOGIA INFORMAŢIILOR ȘI COMUNICAŢIILOR TI&C

Pentru atingerea obiectivelor de guvernare se va acorda o atenţie deosebită sectoarelor economiei cu mare potenţial de crestere, în special în domeniile cu valoare adăugată ridicată.
Obiectivele principale ale guvernării PNL în domeniul TI&C le reprezintă:

• consolidarea și sprijinirea sectorului economic productiv al industriei de profil (TI&C);
• dezvoltarea serviciilor electronice având ca priorităţi: o educaţie și o specializare profeșională superioare; creșterea confortului cetăţeanului; reducerea birocraţiei, corupţiei și creșterea eficienţei actului administrativ.

 

PNL se va concentra pe aplicarea următoarelor măsuri concrete:

• asigurarea poșibilităţii de autentificăre a cetăţenilor în vederea accesului la orice serviciu electronic eGuvernare și eAdministraţie, autentificarea în sistemul asigurărilor de sănătate prin emiterea și distribuţia documentului electronic de identitate, inclusiv cu funcţia de semnătură electronică până în anul 2012;
• reducerea la jumătate a procedurilor birocratice care neceșită prezenţa fizică a cetăţeanului la ghiseele administraţiei publice centrale sau locale, introducerea de proceduri informatice pentru reducerea corupţiei (Registrul Naţional Unic de Numere de Ordine);
• dezvoltarea și operarea de către Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale a punctului de contact unic electronic, portal central al admininistraţiei prin care cetăţenii și mediul de afaceri au acces la serviciile adminstraţiei publice furnizate prin mijloace electronice;
• acoperirea integrală cu reţele de comunicaţii a tuturor localităţilor;
• trecerea la televiziunea și radioul digital (obligaţie UE);

 

Pe plan intern, măsurile care vor fi luate de Guvernul PNL vor sprijini industria de TI&C pentru a ajuta cu prioritate la rezolvarea principalelor probleme cu care se confruntă administraţia publică și societatea românească:

• birocraţia şi corupţia la nivelul administraţiilor publice

- introducerea registrului naţional unic de numere de ordine și obligativitatea tuturor instituţiilor publice de a înregistra toate documentele primite sau emise în acest registru pentru a asigura totala transparenţă în actul administrativ precum și pentru a asigura tratamentul egal al tuturor cetăţenilor;
- obligativitatea susţinerii neceșităţii achiziţiilor publice de sisteme și servicii TI prin modelarea și
descrierea proceselor din instituţiile publice, respectiv a îmbunătăţirilor pe care acestea le aduc;
- implementarea integrală și exclușiv în sistem electronic a întregului circuit de elaborare a documentelor de politici publice începând de la iniţiatori, ministere, consultarea cu societatea civilă, Secretariatul general al Guvernului și Parlament până la Monitorul Oficial;
- creșterea gradului de interconectare a sistemelor electronice pentru a putea foloși la maximum informaţiile deja existente în sistemele informatice ale altor instituţii cu scopul reducerii numărului de documente doveditoare suplimentare ce le sunt cerute cetăţenilor pentru rezolvarea unei anumite cereri;
- reducerea redundanţei proiectelor informatice dezvoltate în paralel de către diferite instituţii și reducerea costurilor acestora prin întărirea rolului de coordonare și reglementare al Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASȘI);
- identificarea sistemelor informatice și a aplicaţiilor performante dezvoltate în cadrul unor ministere care ar putea fi generalizate și aplicate în mai multe instituţii ale administraţiei publice și migrarea acestora împreună cu resursele materiale și financiare aferente operării, întreţinerii și dezvoltării acestora în cadrul Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASȘI);
- instituirea „Bibliotecii Naţionale de Referinţe Electronice" (BNRE) ca sursă unică și calificată a informaţiilor și componentelor de referinţă a sistemelor informaţionale (nomenclatoare naţionale unice, tarife, format de documente, algoritmi) și desemnarea Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASȘI) pentru construirea, operarea și dezvoltarea BNRE.

• combaterea imaginii unei justiţii lente şi greoaie

- continuarea procesului de informatizare a sistemului judiciar;
- dezvoltarea unei proceduri de judecată electronică în materie comercială, în cadrul căreia atât actul de seșizare a instanţei cât și citarea părţilor, comunicarea actelor de procedură și a hotărârilor judecătoresti să se realizeze prin mijloace electronice;
- furnizarea de servicii online către populaţie, cum ar fi: depunerea în formă electronică a cererilor referitoare la cetăţenia română, a cererilor de înfiinţare de persoane juridice fără scop patrimonial, a cererilor pentru dobândirea calităţii de expert autorizat sau traducător autorizat

• aglomeraţia şi traficul inutil din marile oraşe

- se va operaţionaliza și dezvolta în continuare „Ghiseul virtual de plăţi" ca sistem naţional dedicat plăţii tuturor taxelor și impozitelor, inclusiv cele locale, prin mijloace electronice;
- transmitere/confirmare pe cale electronică a chitanţelor și facturilor electronice între sistemele informaţionale ale instituţiilor publice;
- modernizarea atât a legislaţiei cât și a sistemelor electronice ale instituţiilor în sensul de a accepta din ce în ce mai multe documente în format electronic (declaraţii pe proprie răspundere, cereri și petiţii);
- accesul securizat la sistemele electronice prin mijloace moderne și sigure de identificare va oferi poșibilitatea introducerii lucrului de la distanţă, se vor emite acte normative ce vor oferi stimulente angajatorilor care vor introduce astfel de sisteme;
- alocarea unei benzi de frecvenţă la nivel naţional pentru sisteme de comunicaţii pentru paza domeniului public și supravegherea traficului auto pusă la dispoziţia autorităţilor locale fără costuri;
- introducerea sistemului de TMC (Traffic Message Chanel) pentru transmiterea de informaţii privind fluxul de trafic în vederea optimizării transportului în zonele urbane aglomerate.

• decalajul dintre zonele urbane şi rurale

- sprijinirea prin stimulente fiscale a investiţiilor în infrastructura de comunicaţii de mare viteză în zonele de esec ale pieţii;
- extinderea numărului de centre de acces public la reţelele de comunicaţie, telefonie și Internet;
- dezvoltarea de proiecte pentru educaţie, pregătire, formare și recalificare profeșională sub forma de canale de televiziune digitală acceșibile prin satelit în orice zonă a ţării.

• sănătate, pensii şi ajutoare sociale

- realizarea în regim de urgenţă a sistemului integrat unic de sănătate care să permită controlul exact al costurilor în sistemul de sănătate, al distribuţiei veniturilor din contribuţiile la sistemul de sănătate și pensii, al compensării medicamentelor, medici de familie etc.

• fenomenul infracţional

- reducerea actelor de fraudă prin fals de documente prin introducerea sistemului naţional de documente autentificate electronic (notariate electronice) și verificabile la distanţă în tehnologie internet;
- introducerea sistemului electronic de identificare automată a persoanelor și autovehiculelor aflate în urmărite prin camere de supraveghere amplasate în punctele de maxim trafic, vămi;
- operaţionalizarea sistemului naţional de e-frauda.ro.

• educaţie şi cultură

- eficientizarea actului educaţional în condiţiile unor bugete reduse prin susţinerea unui program de învăţământ de calitate cu tehnologie informatică, e-learning;
- realizarea unui canal de televiziune naţional educaţional specializat pe difuzarea de lecţii, prelegeri și programe de specializare și recalificare susţinute de învăţători, profesori și lectori români de prestigiu pentru perfecţionarea și suplimentarea procesului educativ în special în zone rurale. Canalul educaţional va fi acceșibil atât prin satelit cât și prin internet în tehnologia IPTV;
- o atenţie deosebită va fi acordată proiectelor de digitizare a operelor de artă reprezentative pentru cultura românească (poezie, literatură, pictură, muzică, teatru, film) și prezenţa lor pentru acces online pe Internet;
- sprijinirea producţiei și distribuţiei de material media (CD, DVD) privind istoria și cultura românească în special în zonele rurale și în rândul tinerilor.

• protecţia mediului şi șituaţii de urgenţă

- realizarea unei reţele de comunicaţii, supraveghere permanentă și alertare a potenţialelor catastrofe naturale (fenomene atmosferice deosebite, inundaţii, alunecări de teren etc);
- realizarea de hărţi digitale de interes public conţinând localizarea punctelor de interes din toate domeniile (spitale, dispensare, scoli, grădiniţe, oficii postale, secţii de poliţie, hoteluri, teatre etc), hărţi ce vor fi acceșibile liber, în timp real și fără costuri tuturor sistemelor informatice, actualizate în permanenţă de autorităţile implicate, cu marcarea zonelor de risc (inundaţii, secetă, alunecări de teren).

 

Pe plan extern, pentru susţinerea și promovarea mediului de afaceri românesc din domeniul TIC în
mediul internaţional, Guvernul va întreprinde următoarele măsuri:

• lobby pentru crearea de oportunităţi și protecţia intereselor firmelor românesti pe terţe pieţe;
• promovarea soluţiilor românesti pentru implementarea de sisteme de e-guvernare în terţe pieţe;
• susţinerea acelor reglementări la nivelul UE care sunt favorabile firmelor românesti de software și comunicaţii;
• gășirea soluţiilor pentru proiecte ale Comișiei Europene împreună cu firmele românesti;
• diseminarea cunostinţelor acumulate în grupurile de lucru internaţionale către mediul de afaceri.

 

Proiectul „România DIGITALĂ"
Având în vedere faptul că sistemele informatice și de comunicaţii sunt indispensabile și omniprezente în orice domeniu de activitate al societăţii și performanţele administraţiei publice depind în mod hotărâtor și de coordonarea unitară a eforturilor și dezvoltării sistemelor informatice, de succesul interconectării lor, Guvernul liberal va întări rolul coordonator al Ministerului Infrastructurii în domeniul TI&C din activitatea tuturor ministerelor și agenţiilor statului și va sprjini dezvoltarea societăţii informaţionale în cadrul proiectului denumit „România Digitală".
Pentru acest lucru Guvernul va delega Ministrului Infrastructurii sarcini și atribuţiuni de coordonare a proiectului „România Digitală", care va asigura presedinţia GPTI, Grupul pentru Promovarea Tehnologiei Informaţiei care are rol de aprobare a proiectelor directoare și a bugetelor anuale aferente acestora, din domeniul comunicaţiilor și tehnologiei informaţiei, ale tuturor ministerelor, instituţiilor publice și ale companiilor/societăţilor naţionale sau ale societăţilor comerciale la care statul este acţionar majoritar.